Sari la conținut

Cum gestionezi relaţiile toxice? Iatã 5 secrete

Cu siguranţã mulţi dintre noi ştim persoane în preajma cãrora nu ne simţim în largul nostru. Intuiţia ne spune cã ceva nu este în regulã, chiar dacã la nivelul de suprafaţã nu ştim exact ce ne face sã simţim astfel.

Vorbim despre persoanele toxice, cu anumite comportamente disfuncţionale, care sunt inflexibili în ceea ce priveşte o schimbare.

Cele 4 tipare ale oamenilor conflictuali

Toatã lumea are la un moment dat o zi proastã sau o întreagã perioadã cu probleme, insã cum anume ne dãm seama ca vorbim despre oameni toxici?

  1. Gândirea de tip totul ori nimic. Cei care au o astfel de gândire vor sã adopte soluţia pe care ei o doresc sau mizeazã doar pe ce cred ei ca este bine. Nu au acea capacitate de empatie sau acea flexibilitate de a lua în calcul si punctul de vedere al celuilalt. Compromisul este ceva inacceptabil pentru ei. Aşa cã dacã ai simţit uneori ca anumite persoane (chiar şi din familie) te scot din sãrite şi nu ştii exact cauza, ia în calcul acest tipar.
  2. Afişeazã emoţii foarte vulcanice, intense. Într-un conflict, o astfel de persoanã va “exploda” din punct de vedere emoţional, fie devenind furioasã, fie începând sã ţipe sau sã afişeze o atitudine umilitoare faţã ceilalţi. Nu îşi poate controla propriile emoţii şi va genera tensiune şi celor din jur.
  3. Învinovãţirea celorlalţi. Cel mai evident comportament al oamenilor toxici este cât de des tind sã îi invinovãţeascã pe ceilalţi pentru ceea ce li se întâmplã sau pentru ce simt ei înşişi. Cele mai la îndemânã ţinte sunt mai ales membrii familiei, care la un moment dat se pot simţi terorizaţi de a fi puşi în rolul responsabil pentru nefericirea celuilalt.
  4. Comportamentul pasivagresiv. Persoanele pasiv-gresive obişnuiesc sã nu îşi exprime furia, frustrarea sau nemulţumirea într-un mod transparent şi clar, prin a comunica cu ceilalţi. Ele îşi ascund trãirile, sub masca cã totul este bine, dar devin agresive prin comportamente deranjante pentru cei faţã de care sunt nemulţumiţi. Spre exemplu, obişnuiesc sã te punã în faţa faptului împlinit sau acceptã sã te ajute cu o anumitã sarcinã însã, în final, observi cã nu au fãcut nimic, scuzându-se cã nu au avut timp. De asemenea, pot evita sã îţi rãspundã la anumite întrebãri care nu le convin, se fac cã uitã, fac pe victima şi nu îşi asumã responsabilitatea pentru acţiunile lor. Mereu vei fi tu de vinã pentru un conflict şi te poţi trezi acuzat cã ai interpretat tu greşit o situaţie şi cã problema este la tine.

Cum gestionezi relaţiile cu persoanele toxice?

In primul rând, deşi nu este simplu şi cere antrenament, conteazã sã îţi pãstrezi echilibrul şi sã ai o atitudine empaticã, respectuoasã, astfel încât celãlalt sã poatã prelua din exemplul tãu. În creierul omului existã nişte neuroni “oglindã”, care copiazã starea şi comportamentul persoanei cu care eşti pus faţã în faţã. Amabilitatea atrage amabilitate, şi dacã simţi cã celãlalt nu se schimbã, continuând sã se poarte inadecvat, reinterpreteazã tu situaţia. Gândeşte-te cã este problema lui emoţionalã şi cã tu nu eşti responsabil pentru cum se simt ceilalţi, mai ales dacã ai fãcut tot posibilul sã fii echilibrat.

În al doilea rând, oferã-i celulalt senzaţia cã are controlul situaţiei şi cã are mai multe opţiuni din care poate alege. De exemplu, dacã cineva îţi cere o mânã de ajutor şi pentru tine nu este un moment bun, nu refuza din prima, ci menţioneazã cã în acel moment nu ai la dispoziţie decât câteva minute sau cã avea mai mult timp la o datã ulterioarã. Şi pune-l pe celãlalt sã aleagã. Oamenii se simt mai confortabili când deţin controlul sau când au libertate de decizie.

În al treilea rând şi poate cel mai important pentru sãnãtatea ta mintalã, începe sã pui limite celorlalţi şi sã exprimi clar, dar diplomat ce poţi tolera şi ce nu. Dacã nu poţi spune “NU” şi îţi este greu sã te pui pe primul loc din diverse motive personale (ai o fricã de respingere, consideri ca nevoile celuilalt sunt mai importante decât ale tale, etc.) poţi ajunge sã te simţi epuizat emoţional la un moment dat, fãrã sã îţi dai seama de cauza concretã.

Dacã pânã în prezent ai interacţionat într-un mod nesãnãtos pentru tine cu oamenii care te-au consumat emoţional, nu este târziu sã faci o schimbare în bine. Aminteşte-ţi cã tu eşti cea mai sigurã investiţie a ta şi cã dacã tu eşti bine în interior se vor armoniza şi relaţiile tale.

Fiindcã nu este un proces simplu şi rapid poţi apela la un specialist în sãnãtatea mintalã, care te va ajuta sã facilitezi aceste schimbãri, cu scopul de a avea o viaţã mai bunã. Mai bine mai târziu decât niciodatã!

Delia Bebi este psiholog clinician şi psihoterapeut, specializat în evaluarea şi terapia copilului, adultului şi cuplului.

Specializãri: terapie pentru depresie, anxietate, stres, burnout, comunicare.

0729 743 734

www.psiholog-clinica.ro

 [email protected] 

https://www.facebook.com/psiholog.delia.bebi/

 

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Etichete:

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel