Problemele psihice nu sunt doar la nivel emoțional. Felul în care vedem sănătatea mintală și solicitarea unui ajutor pentru o problemă de sănătate mintală ne poate salva viața, nouă și poate și celor din jur.
Problemele neuro-psihiatrice cauzează dizabilitate, iar numărul persoanelor care mor prin suicid e mai mare decât cei care mor în accidente de mașină, spun specialiștii.
Dincolo de cifre, aceștia trag un semnal de alarmă și spun că în lume la fiecare 40 de secunde cineva se sinucide. Aceste tragedii ar putea fi evitate dacă ar exista sprijin de specialitate.
De ce lipsește însă acest suport în cazul persoanelor cu probleme psihice? În bună măsură din cauza unor atitudini nepotrivite pe care le avem privind ajutorul psihologic.
Ignorăm că efectele unei probleme psihice nu sunt doar la nivel emoțional, persoana începe să facă față solicitărilor de la serviciu sau la școală cu mare dificultate, nu gestionează bine relațiile cu ceilalți și nu mai reușește să se bucure de lucrurile care îi făceau înainte plăcere. De asemenea, pot apărea probleme de somn, dar și de alimentație sau în viața sexuală.
Ne-am construit o imagine distorsionată privind sprijinul psihologic în bună măsură din cauza infomațiilor false ori insuficiente.
În fața unei probleme personale care ar necesita sprijin psihologic mulți ezită mult să ceară ajutor și își spun că nu fac asta pentru că nu sunt nebuni. Este unul dintre cele mai întâlnite „argumente”, însă mulți nu știu că, de fapt, psihologul te ajută să te cunoșți mai bine și să înveți să îți cunoști problemele.
Și chiar dacă psihologul nu a fost, poate, niciodată deprimat, asta nu înseamnă că nu se califică pentru a te putea trata pe tine. Asta ar însemna, de pildă, că în cazul unei probleme medicale, aștepți ca medicul să fi avut la rândul lui problema ta pentru ca tu să apelezi la el.
Nu de puține ori ezităm să mergem la psiholog convinși fiind că suntem capabili să ne rezolvăm singuri problemele. Dacă așa stau lucrurile încearcă atunci să controlezi singur, de pildă, funcționarea ficatului tău. Ceea ce face în realitate psihologul estee să ne faciliteze accesul către o nouă perspectivă asupra propriilor probleme generând astfel posibilitatea găsirii de noi soluții.
Interesant însă este faptul că fuga de psiholog este, nu de puține ori, chiar de teama că specialistul ne-ar putea confirma propriile temeri. Adică îmi va spune că, de fapt, chiar sunt nebun.
După numai o ședință, cei mai mulți realizează însă cât de absurdă este o astfel de convingere, au un sentiment de relaxare şi încep să-și înțeleagă problema și să își explice de ce apar anumite stări și mai ales că pot învăța să le reducă sau să le controleze.
Prietenii sau familia nu pot substitui suportul unui psiholog, așa cum cred unii, din simplul motiv că nu au obiectivitatea și cunoștințele pentru a vedea dincolo de ceea ce le spui tu.
Bine ar fi să nu confundăm, de asemenea, consilierea pastorală cu cea psihologică. Atunci când apar dificultăți spirituale ar trebui să căutăm și dincolo de componenta religioasă.
Spiritualitatea ne poate ajută, desigur, să regăsim sensul existenței noastre, dar dacă vorbim de anxietate, depresie, psihoză este important să cerem sprijin adecvat pentru că recăpătarea încrederii în propria persoană poate fi o armă cu două tăișuri.
Ne limităm șansele unei vieți împlinite și evităm consilierea psihologică şi din alte motive, cum ar fi de exemplu minimalizarea activităţii unui psiholog spunând, de pildă, că acesta nu face altceva decât să ne asculte.
Dar este absolut necesar să facă asta, numai că el va pune și întrebări și nu la întâmplare, ci în așa fel încât să te ghideze pentru a te ajuta să ai o perspectivă nouă asupra problemelor cu care te confrunți.
Mai există totodată convingerea că tu îţi poţi rezolva problemele gândind pozitiv. Cum ai putea face însă asta atunci când ai pierdut pe cineva drag, treci printr-un divorţ sau ţi-ai pierdut locul de muncă?
Toate ne provoacă suferință, ceea ce înseamnă gânduri negative. Cum putem atunci pretinde o stare pozitivă? Ar fi cel puțin ciudat, nu-i aşa? În realitate, prin prihoterapie nu ștergem stările emoționale negative, ci reușim să fim funcționali și să facem față provocărilor de zilnice.