An de an, pe 29 iunie, Sfânta Biserică ne amintește de sfinții apostoli Petru și Pavel. Dar de ce sunt ei prăznuiți împreună?
Tradiția Bisericească spune că amândoi au fost uciși în aceeași zi. Din porunca împăratului Nero, Sfântul Apostol Petru a fost răstignit cu capul în jos, iar sfântului Pavel i s-a tăiat capul, în cetatea Romei, potrivit doxologia.ro.
Conform Sinaxarului, moaștele celor doi sfinți au fost înmormântate împreună. Cel mai adesea, în biserici îi găsim pictați pe stâlpii din stânga și din dreapta ușii de la intrare. Acest mod de reprezentare ne arată că cei doi apostoli, prin viața și scrierile lor, sunt considerați ”stâlpi ai Bisericii și Luminători ai lumii”.
Nu se știe cu precizie de la ce dată cei doi sfinți sunt cinstiți într-o singură sărbătoare, dar creștinii din Roma care au asistat la martirajul lor în mod sigur i-au cinstit de îndată după moartea lor.
Primele mărturii scrise despre sărbătoarea comună a Sfinților Apostoli Petru și Pavel ne provin din sec. al IV-lea, scrie doxologia.ro.
În ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi – sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de SÂNPETRU. Conform credinţei populare, moşii ar fi fost nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune şi minuni peste tot pe unde mergeau.
De ziua Moşilor de SÂNPETRU sau de Vară, femeile împart oale cu apă, ”pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă” – tot în această zi oamenii au voie să lucreaze orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi.
În ziua Moşilor de Sânpetru, femeile dau de pomană şi vase cu vin, lapte şi mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe. O superstiție spune că nu e îngăduit niciunei femei să mănânce mere în această zi, ca să nu-i supere pe morţi. După sărbătoare însă, femeile tinere pot mânca mere, cele vârstnice fiind nevoite să mai aştepte până la Sfântul Ilie. În această zi se duc la biserica mere, zarzăre, coliva, colaci iar cine are – şi puţină miere în faguri.