Sari la conținut

Cum apare boala Parkinson și care sunt primele simptome

Primele simptome ale bolii Parkinson apar, cel mai frecvent, după vârsta de 60 de ani, dar 1 din 10 pacienți sunt diagnosticați înainte de 50 de ani, iar 1 din 20 pacienți în jurul vârstei de 40 de ani. Zeci de mii de români, dar și familiile lor, se chinuie să trăiască cu ea

Dana Lascu

Cauzele apariției bolii Parkinson nu sunt cunoscute deocamdată, dar cercetătorii consideră că bagajul genetic și condițiile de mediu joacă un rol important în declanșarea ei. „Boala, care afectează peste 72.000 de români, este cauzată de distrugerea progresivă a neuronilor care produc dopamina, o substanță importantă din creierul uman, responsabilă de reglarea comportamentului motor. În boala Parkinson, se consideră că simptomele devin manifeste atunci când nivelul dopaminei din creier scade cu mai mult de 50-70% față de valorile normale”, explică dr. Mihai Vasile, neurolog specializat pe boala Parkinson.

Factorii de risc și debutul bolii

Au fost identificați o serie de factori de risc implicați în această boală: de mediu (precum expunerea la ierbicide / pesticide / metale grele); genetici (mai multe gene, dar care sunt responsabile pentru circa 5% din totalul cazurilor de boală Parkinson) precum și alți factori (traumatismele craniene repetate, tipul de personalitate etc.). „Debutul bolii este unul lent și, din păcate, momentan, boala nu poate fi diagnosticată anterior instalării manifestărilor motorii cardinale (tremor de repaus al unui membru, viteză lentă de efectuare a mișcărilor, tulburări de mers). Cercetarea medicală este pe cale să ofere însă speranța unui diagnostic mai precoce al bolii în anii ce urmează, utilizând instrumente clinice de detectare a persoanelor aflate la risc să dezvolte boala Parkinson și teste medicale mai complexe care să crească siguranța diagnosticului de boală pentru medic”, dezvăluie specialistul.

Care sunt simptomele

„Tipul și severitatea simptomelor dar și modul în care acestea progresează variază de la caz la caz. Adesea, la începutul bolii, simptomele sunt confundate cu procesul de îmbătrânire, fapt care duce la diagnosticarea tardivă a bolii Parkinson”, spune dr. Vasile. Potrivit medicului primar neurolog, tremorul extremităților, rigiditatea musculară, bradikinezia, tulburările de mers și atitudinea „înghețată” (diminuarea numărului de mișcări și „sără- cirea” comportamentului motor – clipit rar, fața devine imobilă, poziția pe scaun nu este ajustată) sunt principalele simptome motorii ale bolii Parkinson. Acestora li se alătură și simptome non-motorii precum: oboseala, tulburările de somn, constipația, excesul de salivație, tulburările urinare, transpirația excesivă, confuzia, depresia sau anxietatea. O boală invalidantă „Boala Parkinson are o evoluție progresivă, iar în stadiile avansate poate fi invalidantă. Stadiile bolii sunt cuantificate, în general, în funcție de gravitatea semenlor motorii precum și capacitatea pacientului de a efectua activitățile fizice”, explică dr. Mihai Vasile. Stadiile avansate ale bolii sunt caracterizate de fluctuații ale simptomelor pe parcursul zilei (alternarea perioadelor în care tratamentul acționează adecvat și controlează bine simptomele cu cele în care simptomele sunt prezente), limitarea semnificativă a activităților zilnice, în ciuda tratamentului, pierderea gradată a independenței, modificări semnificative ale posturii și mersului, probleme de vorbire și mișcare și tulburări de memorie, depresie, halucinații vizuale.

Alimentația pentru acești bolnavi

Pentru Parkinson, alimentația trebuie să fie adecvată stării generale, moderată din punct de vedere cantitativ, variată și controlată din punct de vedere caloric. Deciziile alimentare se iau împreună cu medicul neurolog, ținând cont de tratamentul urmat. Nu există o dietă specială, dar „alimente precum: legume (varză, ardei gras, cartofi, anghinare), fructe (fructe de pădure, pere, mere, struguri), cereale, ouă, leguminoase (fasole, linte), nuci (nuci pecan, alune, nuci), ciocolată neagră, vin roșu, cafea, ceai sunt recomandate pentru conținutul crescut de antioxidanți. Este recomandată evitarea alimentelor care îngreunează digestia și absorbția medicamentelor în organism precum: mezeluri sau carne/pește uscat, brânzeturi maturate (brânză cu mucegai, Camembert, Cheddar), varză murată, produse din soia, inclusiv sos de soia sau suplimentele de fier.”, spune dr. Titus Mihai Vasile.

Cum trăiești cu Parkinson

Deși nu există o „rețetă” universală pentru managementul bolii Parkinson, o serie de terapii adjuvante precum kinetoterapia, fizioterapia, masajul sau o rutină zilnică de exerciții fizice, îmbunătățesc mobilitatea, mențin tonusul muscular și mobilitatea articulară, iar echilibrul și coordonarea mișcărilor sunt îmbunătățite. „Îngrijirea multidisciplinară presupune existența și dotarea corespunză- toare cu aparatură și personal specializat, a unor centre dedicate terapiilor de recuperare neurologică din boala Parkinson, toate acestea aflându-se, din păcate, în România în stadiul de pionierat. De asemenea, în echipa de îngrijire trebuie cooptată și familia pacientului”, spune neurologul Titus Mihai Vasile. Sfaturi de la un bolnav „Impactul diagnosticării cu boala Parkinson este adesea devastator pentru pacient și vorbesc din propria experiență, fiind bolnav de 20 de ani. Cel mai greu este să accepți că ești bolnav și să treci peste acest moment critic. Aceasta este prima bă- tălie cu câștigată în lupta cu boala Parkinson. Am descoperit, de-a lungul timpului, că urmarea tratamentului nu este de ajuns în lupta cu boala Parkinson și că multe lucruri simple, făcute zi de zi, de la exerciții fizice pentru atenuarea simptomelor motorii, la activități recreative, prin care să ai mintea tot timpul ocupată, ajută în obținerea unei calități a vieții cât mai bune. Acesta este și unul dintre mesajele principale pe care le comunicăm prin intermediul Asociației de Luptă împotriva Bolii Parkinson – tratamentul adecvat și activitățile adaptate la realitățile bolii Parkinson cresc calitatea vieții pacienților”, declară Dan Ră- ican, președintele Asociației de Luptă împotriva Bolii Parkinson. Informații suplimentare găsiți pe www.boalaparkinson.ro

 

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Etichete:

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel