Direcția de Sănătate Publică a județului Constanța informează că de la începutu lunii august până astăzi s-au înregistrat 22 de cazuri de meningită virală mai ales la copii. Minorii sunt internați la Spitalul de Boli Infecțioase, în stare stabilă. Specialiștii recomandă măsuri de igienă corect aplicate.
În evoluția cazurilor de meningită acută virală în județul Constanta s-a constatat o creștere semnificativă a incidenței de la inceputul lunii august până la data curentă, potrivit DSP Constanța. În luna octombrie, până astăzi, inclusiv, au fost diagnosticate 22 cazuri de meningită virală fiind afectate, in principal, grupele de vârstă din zona preșcolari și școlari mici (4 ani,5-9 ani și 10-14 ani). Potrivit DSP Constanța, în șase grădinițe și școli din oraș au fost înregistrate câte două cazuri.
Incidența cazurilor de meningită virală este mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Incidenta este peste cea asteptată comparativ cu aceeași perioada a anului trecut, medicii făcând referire la schimbările bruște de temperaturi din ultima perioadă. Pentru evitarea contaminării colective, specialiști spun că nu sunt necesare măsuri de prevenție suplimentare. Sunt suficiente măsurile de igienă curente, cu condiția să fie corect aplicate.
Autoritățile sanitare au sfătuit directorii de școli în care s-au înregistrat cazuri de suspiciune de meningită la copii să-i trimită acasă în condiții de igienă corespunzătoare. “Igiena reprezintă un aspect esențial de care trebuie să țină cont copiii, spălându-se cât mai des pe mâini (înainte de masă , după folosirea toaletei și ori de câte ori este nevoie) și evitând contactul cu copiii cu semne de boală”, recomandă DSP Constanța.
Meningita virală, mai puțin severă
Diagnosticul de meningită, deși grav, nu înseamnă în mod automat condamnarea la moarte. Prin definiție, meningita înseamnă inflamarea meningelui, adică a membranei care acoperă creierul și coloana vertebrală. Dacă meningele este inflamat la creier ajunge mai puțin sânge și prin urmare mai puțin oxigen.
Boala poate fi declanșată de viruși, bacterii sau fungi și apare cu o mai mare frecvență în lunile de vară și la începutul toamnei. Transmiterea se face aerogen, prin picături sau prin contact direct.
În funcție de ceea ce o provoacă, există mai multe tipuri de meningită: provocată de viruși (precum West Nile, herpes simplex, gripale, enterovirusuri), provocată de bacterii (meningococ, pneumococ, streptococ, stafilococ) și fungice.
Literatura de specialitate notează că tipurile de bacterii care determină meningita variază în funcție de vârsta pacienților. Astfel, la nou-născuții până în trei luni cel mai adesea e vorba de streptococi de grupă B (care populează în mod firesc vaginul mamei), cei sub 5 ani fac infecții cu Haemophilus influenzae de tip B (Hib), iar cei mai mari sunt afectați de meningococ și pneumococ.
Meningita virală nu determină cazuri severe așa cum se întâmplă în cazul meningitei bacteriene. Cel mai adesea, în cazul meningitei virale, pacientul are dureri de cap de intensitate moderată, grețuri, dureri abdominale, vărsături, diaree. În cazul meningitei bacteriene însă simtomele sunt mult mai dure. “Pacientul are febră mare (40 de grade) fotofobie, nu poate pune bărbia în piept, tulburări de echilibru, dureri de cap crâncene. În acest caz, se recomandă internarea de urgență într-un spital de boli infecțioase”, a explicat dr. Corneliu Popescu, medic primar, șeful Secției de Boli infecțioase de la Spitalul „Victor Babeș” din București.
El a adăugat că, la debut, meningita bacteriană poate avea simptome comune cu alte boli: vărsături, grețuri, diaree, febră. „Dacă nu are o evoluție fulgerătoare meningita bacteriană se poate trata în spital cu antibiotice. Dacă însă evoluția este rapidă starea de sănătate a pacientului se poate deteriora extrem de repede ajungându-se la deces. Nicăieri în lume nu poate fi salvat un astfel de pacient”.
Chiar dacă decesul nu intervine în urma meningitei bacteriene, afectarea sistemului nervos poate fi extrem de severă. Astfel, bolnavul poate rămâne cu sechele, de la complicațiile pe termen lung, la pierderea auzului, paralizie și retard mintal.
