În urmă cu un sfert de secol oamenii de ştiinţă au realizat o analiză asupra seminţelor din fructul Soursoup, cunoscut şi sub numele de Graviola, care în acel moment demonstra un potenţial atât de uimitor în ceea ce priveşte lupta împotriva cancerului, încât în cadrul comunităţii medicale convenţionale cercetarea era privită cu neîncredere totală, relatează Wakeup-world.com.
Compusul 1, unul din cele cinci extracte din seminţele de graviola a fost descoperit că este “citotoxic selectiv pentru celulele adenocarcinome ale colonului (HT-29) în care există de 10.000 de ori potenţa adriamicinei”.
Adriamicina este denumirea comercială a agentului chimic doxorubucină şi este cunoscut sub numele de “diavolul roşu”, poreclă obţinută atât datorită culorii roşii puternice cât şi efectelor secundare teribile ce ameninţă viaţa, care includ printre altele şi daune fatale ale sistemului cardiovascular.
Această lipsă cumplită a “citotoxicităţii selective”, abilitatea de a ucide celulele canceroase şi nu pe cele sănătoase, este ceea ce face adriamicina atât de periculoasă.
De la studiul din 1996, fructul de graviola a fost foarte puţin cercetat. A existat un studiu al celulei în 1999 care a descoperit că fructul Soursoup are o activitate împotriva cancerului la prostată şi a celui mamar. Un alt studiu asupra celulei realizat în 2002 a demonstrat faptul că graviola areactivitate împotriva cancerului hepatic, însă nici o altă analiză nu a fost la fel de promiţătoare ca studiul original din 1996.
Apoi, în 2011, revista “Nutriţie şi Cancer” a prezentat o cercetare promiţătoare asupra fructului de graviola şi a cancerului mamar. Cercetătorii au descoperit că extractul de graviola (GFE) suprima aşa-numita exprimare a oncogenei (sau gena care cauzează cancerul) în cadrul celulei cancerului mamar. Oncogena cunoscută sub numele de receptor al factorului de creştere epidermal (EGFR) este de obicei supra-exprimată în cancerul mamar, şi de aceea este o ţintă ideală pentru terapie.
Potrivit oamenilor de ştiinţă “un tratament alimentar de 5 săptămâni cu GFE (o alimentaţie de 200 mg/kg) a redus în mod semnificativ exprimarea proteinei de EGFR, p-EGFR şi p-ERK în tumorile MDA-MB-468 (cancer mamar) cu 6%, 54% şi respectiv 32,5%. În ansamblu, alimentaţia cu GFE a inhibat creşterea tumorilor cu 32% (P<0.01)”.
Autorii studiului au concluzionat că “aceste date arată că GFE alimentar a indus o inhibare semnificativă a creşterii celulelor MDA-MB-468 în vitro şi în vivo prin intermediul unui mecanism care a implicat calea de semnalizare EGFR/ERK, sugerând că GFE ar putea avea un efect protector pentru femei împotriva cancerului mamar”.
Având în vedere aceste descoperiri poate ar fi momentul potrivit pentru reintroducerea fructului graviola în tratamentele de prevenire şi/sau tratare a cancerului, cum ar fi cancerul mamar şi de colon.
