Fructele și legumele „injectate” nu pot fi identificate doar căutând eventuale pete pe coajă sau verificând dacă au codița verde. „Roșia verde este pusă la frig chiar și trei luni, i se dă un gaz de coacere și codița rămâne verde și pare sănătoasă. Însă, roșia forțată la coacere nu are gust și aromă și este tare”, explică Simion Bob, președintele Cooperativei Agricole Someșul Mic, care reunește o mână de producători din localitățile clujene Apahida și Jucu.
Nici forma legumelor și a fructelor nu oferă indicii clare cu privire la conținutul de chimicale. Spre exemplu, roșiile cu țugui au fost înfierate în ultima vreme pe motiv că acea excrescență ar fi rezultatul folosirii unor stimulatori de creștere. Aceștia sunt utilizați în sere și solarii, unde nu ajung albinele ca să facă polenizarea. Astfel, în cazul roșiilor timpurii cu țugui este posibil să se fi utilizat stimulatori. Însă, există și soiuri timpurii cu această formă, cum este cel bulgăresc Prekos.
Roșii de șapte centimetri și castraveți de cinci
În ultimele luni, marile lanțuri de magazine au devenit tot mai deschise față de horticultorii români, preluând cantități din ce în ce mai mari de fructe și legume. Însă, marfa românească reprezintă circa 10-20% din totalul vânzărilor, supremația fiind deținută de importuri. Unul dintre motivele pentru care fructele și legumele românești nu își găsesc loc în supermarketuri este că retailerii impun norme stricte privind calitatea, cum ar fi dimendiunile legumelor. Există și alte cerințe pe care trebuie să le îndeplinească agricultorii. Retailerii cer ca legumele să le fie livrate la o temperatură de circa 4-8 grade Celsius. „Condițiile impuse de supermarketuri ne omoară și arată clar că nu se dorește ca micii producători să intre pe piață. Ni se cer castraveți cu diametrul de 3-5 cm, roșii de 7 cm. La roșiile Cherry, diametrul cerut este de doi cm, iar tomatele trebuie ambalate în caserole”, ne-a declarat Mircea Croitoru, legumicultor din „patria roșiilor” de la Matca, județul Galați.
Sursa: evz.ro.
