Aspectul ochilor, al gurii, al feței poate dezvălui detalii importante despre starea de sănătate.
OCHII
Inele albe în iris: poate indica un nivel ridicat al colesterolului în sânge (hipercolesterolemie).
Un alt semn al hipercolesterolemiei îl reprezintă micile depozite de grăsime în „albul ochiului”, numite pinguecula, spune Francesca Marchetti, din cadrul College of Optometrists.
Micii noduli sau bubiţe care apar pe pleoape şi pe pielea din jurul ochilor pot indica, de asemenea, un exces de colesterol, iar acesta este un semn deosebit de important, indicând un pericol mai mare, spune David Webb, profesor în cadrul University of Edinburgh şi expert în sănătate cardiovasculară. Aceste depozite de grăsime, explică el, sugerează că la persoana respectivă există o tendinţă mai puternică de depunere a grăsimilor, ceea ce poate duce la blocarea vaselor de sânge, proces ce poate provoca un atac de inimă sau accident vascular cerebral.
Pleoapă căzută: poate fi un semn al paraliziei Bell, o afecţiune a nervilor ce asigură inervarea ochiului, spune dr. Marchetti. Paralizia Bell este adesea asociată cu un virus ce provoacă inflamaţie la nivelul nervului respectiv.
În cazuri rare, căderea unei pleoape poate indica un atac vascular cerebral (dar, de obicei, în asemenea cazuri, apar şi alte simptome, precum dificultăţi de vorbire sau senzaţie de slăbiciune pe o parte a corpului.)
GURA
Dinţi scurtaţi: dinţii subţiaţi şi scurtaţi pot fi rezultatul refluxului gastroesofagian (când conţinutul acid al stomacului se întoarce, prin esofag, în gură), spune dr. Ben Atkins, stomatolog şi proprietar al clinicii Revive Dental Care. Acidul erodează dinţii, ducând la micşorarea lor.
Limba neagră: când micile structuri de pe suprafaţa limbii, numite papile, nu se reînnoiesc periodic în mod normal, eliminând stratul de celule de la suprafaţă, atunci bacteriile se acumulează la suprafaţa limbii, dându-i acesteia o culoare negricioasă şi un aspect „păros”. Problema poate apărea ca urmare a igienei orale defectuoase, a fumatului sau a unui tratament cu antibiotice. Poate fi de ajutor perierea limbii sau folosirea unei ape de gură potrivite, spune dr. Linda Greenwall, medic stomatolog.
PIELEA
Piele galbenă: îngălbenirea pielii şi a ochilor poate fi un efecte secundar al anumitor medicamente (pentru diabet sau hipertensiune), dar şi un semn al afectării ficatului, spune dr. Rob Hicks, medic generalist.
Pete maronii: fenomenul, numit melasma (pete cafenii sau brun-cenuşii pe faţă), apare de 10 ori mai frecvent la femei decât la bărbaţi. Petele sunt provocate de estrogeni, hormoni feminini, aşa că pot apărea la femeile gravide sau la cele care iau pilule anticoncepţionale; apar mai ales pe faţă deoarece formarea lor este favorizată de acţiunea razelor ultraviolete asupra pielii, explică dr. Nick Lowe, medic dermatolog şi preşedinte al British Cosmetic Dermatology Group.
Riduri: ridurile marcate pot fi un semn al osteoporozei, arată un studiu american publicat în 2011, asupra a 114 femei cu vârste între 40 şi 59 de ani, aflate la menopauză. Cercetătorii au constatat că femeile care aveau cele mai pronunţate riduri aveau şi oasele cele mai fragile; cauza ar putea fi, cred autorii studiului, nivelul scăzut de colagen, substanţă care intră atât în alcătuirea oaselor, cât şi în cea a pielii.
URECHILE
Riduri pe lobii urechilor: „ Există studii serioase care arată că un rid diagonal pe lobul urechii constituie un factor de risc pentru bolile de inimă, deşi nu se ştie prea bine de ce”, spune prof. Webb. Un studiu pe 253 de persoane, publicat anul trecut în jurnalul Angiology, a arătat că persoanele care aveau un rid vizibil pe lobii urechii aveau un risc cu 10% mai mare de a suferi blocaje ale vaselor de sânge. Arthur Friedlander, profesor de chirugie oro-facială la University of California, Los Angeles, spune că apariţia acestui rid ar putea avea legătură cu faptul că vasele de sânge se termină în lobul urechii. Dar ar putea fi vorba şi despre faptul că vasele de sânge de la nivelului lobului au mai puţină elastină, de aceea sunt mai predispuse la rigidizare.
PĂRUL
Rărirea părului: la femei, poate fi un semna la hiperactivităţii tiroidiene, spune dr. Lowe, deşi nu se ştie exact de ce această dereglare a tiroidei duce la căderea părului. Tot la femei, căderea părului poate fi un semn al lipsei de fier, deoarece fierul se leagă de o proteină numită feritină, care are un rol important în formarea celulelor asociate cu creşterea părului.
Păr pe faţă: unele femei suferă de sindromul ovarelor polichistice, caz în care au niveluri mari de hormoni androgeni (masculini) ce determină apariţia părului pe faţă şi a acneei. Creşterea părului pe faţă poate fi, de asemenea, asociată cu menopauza.
Rărirea sprâncenelor: este un semn clasic al hipotiroidismului (glanda tiroidă este mai puţin activă decât normal). În acest caz, explică dr. Lowe, tiroida nu produce cantităţi suficiente din hormonul numit tiroxină, esenţial pentru dezvoltarea foliculilor piloşi.
OBRAJI
Obraji roşii: roşeaţa obrajilor poate semnala existenţa unor probleme ale pielii (precum acneea rozacee, determinată de inflamaţie), dar poate fi şi semnul unor afecţiuni interne, precum sindromul Cushing, caracterizat printr-o producţie excesivă de cortizol, un hormon produs de glandele suprarenale. Cortizolul, explică dr. Lowe, duce la dilatarea vaselor de sânge, iar vasele sanguine din partea superioară a corpului sunt afectate în mai mare măsură.
Obraji vineţi: culoarea albăstrie sau vineţie a obrajilor sugerează că nivelul oxigenului în sânge este prea scăzut. Una dintre cauze poate fi hipertensiunea pulmonară (tensiune arterială crescută în arterele ce irigă plămânii, ceea ce duce la o aprovizionare insuficientă a corpului cu sânge oxigenat), spune Tony Heagerty, profesor de medicină în cadrul University of Manchester. Nivelul scăzut de oxigen în sânge se întâlneşte şi în cazul unor boli pulmonare cronice şi unele tipuri de boli cardiace.
Erupţie: o erupţie facială de forma unui fluture, care se întinde pe obraji şi la rădăcina nasului, poate fi un simptom al lupusului, o boală auto-imună rară; alte simptome ale acesteia sunt senzaţia de oboseală accentuată şi durerile articulare. Erupţia de acest tip tinde să apară mai des primăvara şi vara, deoarece este legată şi de expunerea la razele solare, spune Joseph Jorizzo, profesor de dermatologie în cadrul Weill Cornell Medical College, SUA. Se crede că sistemul imunitar ar reacţiona exagerat la leziunile produse pielii de razele ultraviolete.
Uneori, poate apărea o erupţie de culoare violacee, pe faţă (mai ales în zona ochilor) şi pe pielea capului (uneori şi la încheieturile degetelor); se crede că este declanşată de o reacţie a sistemului imunitar, care funcţionează anarhic, atacând celulele pielii. Este un simptom foarte rar, dar poate fi un semn de cancer, de exemplu cancer mamar sau ovarian, apariţia cancerului provocând o reacţie neobişnuită o sistemului imunitar, spune prof. Jorizzo.
NASUL
Umflături pe nas: o afecţiune relativ rară, numită sarcoidoză, poate duce la apariţia acestor umflături la nivelul nasului şi al urechilor, lăsând în urmă cicatrice.
Este o afecţiune încă puţin înţeleasă, spune prof. Jorizzo; apare mai des la persoane de origine nord-europeană sau afro-caraibiană (deşi, la acest din urmă grup, umflăturile apar de obicei pe faţă şi pe pielea capului).
Nas mare: poate fi o trăsătură benefică, deoarece persoanele cu nasul mare ar putea fi mai puţin susceptibile la unele boli transmise pe cale respiratorie, indică un studiu realizat în 2010 în SUA. Un nas mai mare este un obstacol mai eficient în calea particulelor de praf şi a bacteriilor, poate din cauză că iese mai mult în faţă, „prinzând” astfel mai multe particule, înainte ca acestea să ajungă la gură, dar posibil şi din cauză că are mai mulţi perişori nazali în interior (care joacă rolul unui filtru ce reţine bacteriile şi praful) decât un nas mai mic. E posibil ca acelaşi mecanism să ofere o protecţie mai bună şi împotriva polenului, crede conducătorul studiului, dr. Renee Anthony, specialist în probleme de sănătate legate de mediu şi locul de muncă, la University of Iowa, SUA.
