Din cuprinsul articolului
Papa Francisc s-a stins din viață în dimineața zilei de 21 aprilie 2025, la vârsta de 88 de ani, lăsând în urmă o lume în doliu și o Biserică Catolică la răscruce. Evenimentul s-a petrecut chiar în a doua zi de Paște, transformând o sărbătoare a bucuriei într-un moment de profundă tristețe pentru credincioșii din întreaga lume.
Papa Francisc, cunoscut pentru viziunea sa umanistă și deschiderea către dialogul interreligios, a condus Biserica într-o perioadă marcată de reforme, empatie și atenție față de cei marginalizați. Deși starea sa de sănătate a fost fragilă în ultimii ani, vestea morții sale a venit ca un șoc pentru mulți.
Succesiunea la tronul papal: Cine poate deveni următorul Suveran Pontif?
Conform tradiției seculare a Bisericii Catolice, în urma decesului unui papă este convocat Conclavul, adunarea cardinalilor alegători care, printr-un vot secret desfășurat în Capela Sixtină, va desemna un nou lider spiritual. Deși teoretic orice catolic poate fi ales papă, istoria a demonstrat că doar cardinalii sunt luați în considerare.
În prezent, există 253 de cardinali în întreaga lume, însă doar 138 dintre ei sunt eligibili să participe la vot, potrivit regulilor stabilite de Papa Paul al VI-lea, care exclud cardinalii ce au depășit vârsta de 80 de ani. Într-un gest istoric, Papa Francisc a modificat în 2023 limita numerică a cardinalilor alegători de la 120 la 138 – o schimbare ce poate avea un impact major asupra alegerii viitorului Suveran Pontif.
1. Pietro Parolin (Italia, 70 de ani) – Diplomatul de carieră
Actualul Secretar de Stat al Vaticanului este considerat de mulți drept principalul favorit. Cu o vastă experiență în relațiile internaționale ale Sfântului Scaun, Parolin este văzut ca un continuator al viziunii moderate promovate de Papa Francisc. A fost numit cardinal în 2014 și este respectat pentru abilitatea sa de a menține echilibrul între tradiție și deschidere.
2. Fridolin Ambongo Besungu (Congo, 65 de ani) – Vocea Africii
Arhiepiscopul din Kinshasa a devenit o figură tot mai influentă în rândul cardinalilor africani. A fost în centrul atenției după ce a criticat public decizia Vaticanului de a binecuvânta cupluri necanonice, gest ce i-a adus atât susținători conservatori, cât și controverse. Alegerea sa ar marca o schimbare importantă de direcție pentru Biserică.
3. Wim Eijk (Țările de Jos, 71 de ani) – Apărătorul dogmei tradiționale
Fost medic neurolog, cardinalul Eijk este cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare. A fost un critic vocal al reformelor ce privesc recăsătoriții și participarea acestora la Euharistie. Ar putea atrage voturile celor care vor o reîntoarcere la o Biserică mai strictă în interpretarea doctrinei.
4. Peter Erdő (Ungaria, 72 de ani) – Gardianul valorilor europene
Un alt candidat puternic este cardinalul Erdő, o voce importantă în Europa Centrală. A fost ferm în pozițiile sale împotriva migrației masive și a reformelor liberale. Este perceput ca un lider cu autoritate, capabil să mențină influența Europei în conclav.
„Lupta pentru tronul Sfânt” a început: Cine va fi următorul Papă?
5. Luis Antonio Tagle (Filipine, 67 de ani) – „Papa Francisc al Asiei”
Cardinalul Tagle este una dintre cele mai proeminente figuri progresiste din Biserică. Susținător al incluziunii sociale și al unei Biserici deschise către toți, inclusiv către comunitatea LGBT și persoanele recăsătorite, el ar putea deveni primul papă asiatic – un gest simbolic de extindere globală a catolicismului.
6. Raymond Burke (SUA, 76 de ani) – Vocea dură a conservatorilor
Un opozant declarat al reformelor inițiate de Papa Francisc, cardinalul Burke este cunoscut pentru promovarea liturghiei tradiționale și pentru pozițiile ferme în favoarea doctrinei clasice. Ar putea fi ales doar dacă cardinalii își doresc o revenire radicală la rigoarea dogmatică.
7. Mario Grech (Malta, 67 de ani) – Puntea între două lumi
Grech este perceput ca un moderat, cu abilitatea de a echilibra tendințele conservatoare și progresiste. El pledează pentru o Biserică fidelă valorilor sale, dar capabilă să comunice modern și empatic cu noile generații. Este considerat un „candidat de consens”.
8. Matteo Zuppi (Italia, 69 de ani) – Emisarul dialogului
Foarte apropiat de Papa Francisc, Zuppi a fost implicat în misiuni de pace internaționale și este văzut ca un continuator al stilului pastoral și diplomatic. Cu sprijinul cercurilor progresiste din Vatican, ar putea deveni un papă al reconcilierii și implicării sociale.
În fața unui moment istoric: Continuitate sau schimbare?
Pe fondul decesului Papei Francisc și al reformelor începute de el, alegerea viitorului Suveran Pontif devine mai mult decât un gest simbolic. Ea va defini direcția spirituală a Bisericii Catolice pentru deceniile următoare. Va continua Vaticanul pe calea deschiderii, sau se va întoarce la o linie conservatoare mai strictă?
Sursa: RTV.
