Din cuprinsul articolului
Pe data de 21 aprilie 2025, creștinii ortodocși sărbătoresc Lunea Albă, o zi cu adâncă încărcătură spirituală, care marchează începutul Săptămânii Luminate – cea mai sfântă perioadă de după Învierea Domnului. Este prima zi de Paște în care credincioșii trăiesc în bucuria Învierii, salutându-se cu tradiționalul „Hristos a Înviat!” – „Adevărat a Înviat!”, timp de 40 de zile, până la praznicul Înălțării.
Lunea Albă este considerată o zi binecuvântată, în care porțile Raiului și ale iertării se deschid, iar sufletele celor adormiți pot ajunge direct în împărăția cerească. Tradiția spune că cine moare în această zi nu mai trece prin Judecata de Apoi, ci intră direct în Rai, grație luminii sfinte a Învierii.
Această zi este asociată cu purificarea și binecuvântarea gospodăriei: se stropește casa cu agheazmă, iar în multe regiuni se respectă obiceiul de a da de băut rudelor și vecinilor, în semn de bucurie și comuniune.
Tradiții și obiceiuri în a doua zi de Paști
Lunea Albă este însoțită de numeroase tradiții populare păstrate cu sfințenie, în special în mediul rural:
Udatul cu apă, simbol al purificării și reînnoirii, este practicat în unele zone pentru a aminti de momentul în care o tânără evreică a fost readusă la viață prin stropirea cu apă, după ce leșinase la aflarea veștii Învierii lui Iisus.
În vestul țării, fetele tinere participă la Jocul Lioarelor, un ritual de prietenie și solidaritate, în care își promit ajutor și sprijin pe viață.
Finii merg în vizită la nași, ducând colaci, ouă roșii și pască, iar copiii se întorc acasă, la părinți, pentru a petrece împreună în lumina sărbătorii.
Săptămâna Luminată – zile sfinte, interdicții și semnificații
Săptămâna Luminată, în care Lunea Albă ocupă un loc central, este o perioadă aparte în tradiția ortodoxă. Se spune că în aceste zile, mormintele se deschid, iar sufletele celor plecați se întorc pentru a sărbători Învierea alături de cei vii. Focurile aprinse în preajma bisericilor și pe dealuri au rol de protecție, dar și de încălzire pentru sufletele celor adormiți.
Fiecare zi a Săptămânii Luminate poartă o denumire specială și este însoțită de obiceiuri:
- Marțea Albă – zi nelucrătoare; nu se spală, nu se face curat; femeile dau de pomană pască și vin.
- Miercurea Sfântă (Mercurie) – bărbații pot lucra la câmp, însă femeile au interdicție la muncă pentru a evita „nunta șoarecilor”.
- Joia Verde (Joia Rea) – zi dedicată recunoștinței pentru roadele pământului; se face un ritual pentru cei morți, cu apă sfințită și lumânări.
- Vinerea Scumpă (Izvorul Tămăduirii) – zi de mare putere tămăduitoare, legată de o fântână binecuvântată de Maica Domnului.
În noaptea Învierii, în biserică se sting toate luminile, păstrându-se aprinsă doar candela de pe Sfânta Masă – simbol al sufletului viu și îndumnezeit al lui Hristos. Această imagine marchează trecerea din întunericul morții și al iadului către lumina Învierii.
Lumina sfântă a Învierii nu este doar un simbol, ci o prezență reală, spirituală, care învăluie lumea întreagă în iubire, speranță și viață veșnică.
