Din cuprinsul articolului
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a subliniat într-un mesaj transmis cu ocazia lansării studiului „Impactul impozitului minim pe cifra de afaceri asupra economiei: analiză sectorială”, realizat de The Tax Institute, că impactul evaziunii fiscale asupra economiei românești este mult prea semnificativ pentru a fi ignorat. Bolojan a declarat că orice măsură fiscală adoptată trebuie evaluată nu doar în funcție de veniturile pe care le generează, dar și prin prisma efectelor secundare pe care le poate produce asupra mediului economic.
Evaziunea fiscală și frauda la TVA
Președintele interimar a ridicat și problema fraudei masive la TVA în România, un fenomen persistent care afectează grav bugetul național. Conform statisticilor Comisiei Europene, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește decalajul la încasarea TVA (GAP-ul de TVA), înregistrând un deficit de 36,7%. Spre comparație, Olanda se află la un deficit de numai 0,2%. Bolojan a subliniat că pierderile din TVA neîncasată sunt estimate la peste 9 miliarde de euro anual, o sumă considerabilă care ar putea contribui semnificativ la consolidarea bugetului dacă ar fi combatută eficient.
Măsuri fiscale și efectele lor secundare
Un alt punct important în declarația lui Ilie Bolojan a fost legat de evaluarea măsurilor fiscale nu doar pe baza veniturilor generate, ci și a impactului acestora asupra competitivității economice pe termen lung. În acest context, el a reamintit importanța principiilor fundamentale ale unui sistem fiscal sănătos: neutralitatea, proporționalitatea și susținerea competitivității economice. Bolojan a subliniat că impozitele bazate pe cifra de afaceri, cum este cazul impozitului minim introdus în 2024 pentru companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, pot distorsiona aceste principii, afectând în mod special sectoarele cu marje mici de profit și cu investiții mari.
Taxa pe stâlp și impozitul minim pe cifra de afaceri
În continuare, Bolojan a evidențiat reintroducerea taxei pe stâlp (taxa pe construcții speciale) de către coaliția guvernamentală (PSD, PNL și UDRM), începând cu anul 2024, prin ordonanța trenuleț din decembrie 2023. Această taxă, considerată toxică de mediul de afaceri, a fost criticată pentru impactul său negativ asupra competitivității sectorului economic românesc.
Decizii fiscale pentru viitor
Ilie Bolojan a subliniat necesitatea adoptării unor măsuri fiscale bine gândite pe termen mediu și lung, care să sprijine dezvoltarea unui sistem fiscal modern și eficient. „România are la dispoziție toate instrumentele necesare pentru a construi un sistem fiscal funcțional, dar succesul depinde de colaborarea reală și de capacitatea autorităților de a acționa pe baza unor analize solide”, a spus președintele interimar. Acesta a subliniat că, pentru a avea un impact pozitiv asupra economiei, este esențial ca măsurile fiscale să fie bazate pe evaluări corecte și fundamentate.
Decrete semnate de Ilie Bolojan
În aceeași zi, președintele interimar a semnat mai multe decrete potrivit Administrației Prezidențiale, inclusiv pentru promulgarea unor legi importante, printre care:
- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2023 pentru stabilirea unor măsuri în vederea realizării rețelei transeuropene de transport (TEN-T).
- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 169/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice.
- Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2022 privind ajustarea prețurilor și a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile.
Aceste decrete reflectă o serie de măsuri legislative importante pentru dezvoltarea infrastructurii, protecția proprietății intelectuale și ajustarea proiectelor financiare la standardele internaționale.
