Din cuprinsul articolului
Vineri, 14 martie 2025, președintele interimar Ilie Bolojan a promulgat un act normativ deosebit de important: „Legea fugarilor”, care aduce modificări semnificative în Codul penal al României. Scopul principal al acestei legi este înăsprirea pedepselor pentru persoanele condamnate definitiv la închisoare care se sustrag de la executarea pedepsei.
Conform noilor reglementări, condamnații care nu se vor prezenta la organul de Poliție în termen de șapte zile de la data la care hotărârea instanței devine definitivă vor fi considerați evadați. Aceste persoane vor fi supuse unor pedepse suplimentare, ceea ce subliniază intenția autorităților de a combate fenomenul fugitivilor din sistemul penitenciar.
Legea a fost inițiată de fostul ministru al Justiției, Alina Gorghiu, în urmă cu doi ani, și a trecut printr-un proces legislativ destul de lung, blocat de-a lungul anului 2024. După ce Camera Deputaților a adoptat proiectul în noiembrie 2023, acesta a fost atacat la Curtea Constituțională a României de către Înalta Curte, care susținea că ar exista riscuri la adresa drepturilor fundamentale, cum ar fi dreptul la un proces echitabil și la libertate individuală. După mai multe amânări, în octombrie 2024, CCR a respins sesizarea și a stabilit că legea este constituțională.
Legea stipulează o pedeapsă cu închisoare de la 6 luni la 3 ani pentru evadarea din starea legală de reținere sau de detenție, iar atunci când evadarea se face prin violență sau folosirea de arme, pedeapsa crește de la 1 la 5 ani, cu interzicerea unor drepturi. De asemenea, legea prevede că se consideră evadare și faptul că o persoană condamnată definitiv la pedeapsa detențiunii pe viață sau la închisoare nu se prezintă la Poliție pentru punerea în executare a pedepsei în termen de 7 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
Această lege răspunde unui fenomen persistent al fugii unor condamnati celebri care au reușit să rămână în afacerea autorităților române, datorită refuzului statelor în care se află să îi extrădeze. Printre aceștia se numără nume importante precum Ionel Arsene, Alina Bica, Mario Iorgulescu și Dragoș Săvulescu, care se află în Italia, sau Paul de România, în Franța, și Sebastian Ghiță, în Serbia. De asemenea, în ultimii ani, autoritățile române nu au reușit să aducă în țară aceste persoane, în ciuda eforturilor financiare semnificative (peste două milioane de euro cheltuite pentru repatrierea a peste 800 de fugari).
Una dintre schimbările importante pe care le introduce această lege este faptul că, în cazul în care un condamnat se sustrage de la executarea pedepsei, va trebui să suporte cheltuielile de repatriere, spre deosebire de anul trecut, când statul român se ocupa de aceste costuri.
Întâlnirea de la Cotroceni privind alegerile prezidențiale
În altă ordine de idei, președintele interimar Ilie Bolojan va avea luni, 17 martie, o întâlnire la Palatul Cotroceni cu reprezentanții instituțiilor și autorităților publice implicate în organizarea alegerilor prezidențiale care vor avea loc în luna mai 2025. Discuțiile vor fi axate pe coordonarea interinstituțională, astfel încât procesul electoral să se desfășoare într-un mod transparent și corect. La întâlnire vor participa și alți oficiali importanți, precum premierul Marcel Ciolacu și vicepremierii Marian Neacșu și Cătălin Predoiu, printre altele.
Perioada de depunere a candidaturilor pentru alegerile prezidențiale a expirat pe 15 martie, iar Biroul Electoral Central a validat deja opt candidați, iar alții așteaptă încă deciziile. Campania electorală va începe pe 4 aprilie și va dura până pe 3 mai, ora 7:00. Primul tur al alegerilor va avea loc pe 4 mai, iar al doilea tur, dacă va fi necesar, pe 18 mai.
Legea fugarilor reprezintă un pas semnificativ în întărirea sistemului judiciar din România, având scopul de a combate fenomenul fugitivilor și de a înăspri pedeapsa celor care aleg să se sustragă de la executarea pedepsei. Totodată, organizarea alegerilor prezidențiale din luna mai va fi o prioritate pentru autoritățile române, care au demonstrat deja angajamentul de a asigura un proces electoral corect și transparent.
