48 de ani de la cutremurul din 1977 în care și-au pierdut viața peste 1.500 de oameni. Zgomotul sinistru care s-a auzit în ziua cutremurului

Pe 4 martie 2025 se împlinesc 48 de ani de la cutremurul din 1977, care a avut o durată de aproximativ 55 de secunde și o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.

Epicentrul a fost localizat în zona seismică Vrancea, la o adâncime de circa 94 de kilometri. Acesta a fost unul dintre cele mai puternice seisme înregistrate în România în secolul XX.

Cutremurul din 4 martie 1977 a marcat istoria recentă a României

Cutremurul din 4 martie 1977 rămâne unul dintre cele mai marcante evenimente din istoria recentă a României, atât prin prisma magnitudinii sale, cât și a impactului profund asupra societății.

Seismul a produs moartea a 1.570 de oameni, dintre care 1.391 numai în București. La nivel național au fost atunci aproximativ 11.300 de răniți și circa 35.000 de locuințe distruse.

Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în Capitală, unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit. Bucureștiul este capitala cu cea mai mare expunere seismică din Europa.

Supraviețuitorii cutremurului din 1977 își amintesc de un zgomot puternic, asemănător unui tunet sau unui vuiet prelung, care a precedat mișcarea seismică. Acest fenomen este cauzat de undele seismice care se propagă prin sol și ajung la suprafață, producând sunete intense. Pentru mulți, acest zgomot a fost primul semn al dezastrului iminent, urmat imediat de mișcările violente ale pământului.

Deși regimul comunist de la acea vreme a încercat să controleze informațiile despre dezastru, solidaritatea oamenilor a fost remarcabilă, mulți voluntari implicându-se în operațiunile de salvare și ajutorare a victimelor.

După cutremur, autoritățile au implementat noi reglementări în construcții, menite să crească rezistența clădirilor la seisme. Cu toate acestea, multe dintre clădirile vechi au rămas vulnerabile, iar unele dintre ele încă reprezintă un pericol și astăzi.

Personalități marcante ale României care au murit în 4 martie 1977

Cutremurul din 1977 a curmat viețile multor personalități marcante ale culturii și științei românești.

• Actorul Toma Caragiu s-a născut la 21 august 1925, într-o familie de aromâni. A absolvit cursurile liceale în 1945 şi s-a înscris la Facultatea de Drept, dar a abandonat cursurile şi s-a înscris la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică Bucureşti, clasa Victor Ion Popa.
• Regizorul Alexandru Bocăneţ s-a născut la 15 februarie 1944, în Bucureşti. A absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografie în 1968.
• Actriţa Eliza Petrăchescu s-a născut la Vaslui, la 15 iunie 1911. A absolvit Conservatorul de artă dramatică din Iaşi, în 1932. A avut o prestigioasă activitate teatrală, pe scena Naţionalului din Iaşi şi la Teatrul Naţional din Bucureşti.
• Scenograful de teatru şi film Liviu Popa s-a născut la 17 octombrie 1921, la Oradea. A absolvit Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, promoţia 1952. A semnat scenografia (uneori în colaborare) a numeroase filme, dintre care amintim „Ciulinii Bărăganului”, „D-ale carnavalului” „Setea”, „Dacii”, „Facerea lumii”,  „Felix şi Otilia”. De asemenea, a fost şi actor în câteva filme, în roluri mici, episodice, cum este cel din filmul „Paraşutiştii” (regia Dinu Cocea, 1972). A semnat scenografia şi pentru spectacole de teatru.
• Cântăreaţa Doina Badea s-a născut la 6 ianuarie 1940, la Craiova. În paralel cu studiile liceale, a frecventat şi cursurile Conservatorului ”Cornetti” din Craiova şi a făcut parte din corul Ansamblului artistic ”Nicolae Bălcescu”, sub conducerea maeştrilor Mihai Bârcă şi Alexandru Racu.
• Mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu s-a născut în 1942. Apreciată artistă a scenei lirice româneşti, ea a fost solistă a Operei Române din Bucureşti. Unele dintre rolurile sale emblematice au fost cele din operele „Carmen” de Georges Bizet, „Trubadurul” de Giuseppe Verdi, „Italianca în Alger” de Gioachino Rossini.
• Pianistul Tudor Dumitrescu s-a născut la 6 decembrie 1957. A absolvit Liceul de muzică nr. 1 din Bucureşti şi Conservatorul „Ciprian Porumbescu”. Între 1972 şi 1973 a participat la cursurile Universităţii de muzică „Franz Liszt” din Weimar.
• Solista de muzică populară Filofteia Lăcătuşu s-a născut la 7 iunie 1947 în satul Dealu Roşu, comuna Alunu, judeţul Vâlcea. A activat la Orchestra „Doina Gorjului” din 1969 până la sfârşitul vieţii, evoluând sub bagheta dirijorilor Gelu Barabancea şi Stelian Ghiocel. A efectuat turnee în ţară şi în străinătate.
• Cascadorul Tudor Stavru s-a născut în 1939, la Cernavodă şi a fost sportiv la Clubul Dinamo Bucureşti, unde a practicat kaiac-canoe. A făcut parte din prima generaţie de cascadori, formată de regizorul Sergiu Nicolaescu, în 1965-1966, selectând foşti sportivi de performanţă.
• Mai mulţi oameni de ştiinţă, filologi şi scriitori şi-au pierdut viaţa la Bucureşti în timpul puternicului cutremur din 4 martie 1977: scriitorul Anatol Emilian Baconsky, prozatorul Alexandru Ivasiuc, academicienii Florin Ciorăscu şi Paul C. Petrescu, criticii şi istoricii literari Savin Bratu, Mihai Gafiţa şi Mihail Petroveanu, pe poeta şi prozatoarea Veronica Porumbacu, potrivit antena3.ro.

Pierderea acestor figuri emblematice a lăsat un gol imens în cultura și știința română. Amintirea lor rămâne vie în inimile celor care i-au admirat și iubit.

Dumnezeu să-i odihnească în pace!