Din cuprinsul articolului
De la miezul nopții, noul președinte al României este Ilie Bolojan, după ce Klaus Iohannis şi-a dat luni demisia din funcţie. Demisia lui Iohannis a avut loc în contextul în care în Parlament se pusese în mişcare procedura de suspendare a sa din calitatea de şef al statului.
Ilie Bolojan a fost primarul municipiului Oradea timp de 12 ani, între 2008 și 2020, atrăgând numeroase proiecte cu fonduri nerambursabile ce au făcut din oraș o destinație turistică extrem de căutată.
Ilie Bolojan este noul președinte interimar al României
Ilie Bolojan a anunțat că este pregătit să preia președinția interimară a României. Acesta a adta asigurări că își va exercita mandatul de trei luni cu „decență” și că va garanta partenerilor internaționali ai României că țara noastră este de încredere.
„Sunt pregătit să exercit această poziție onorantă la Cotroceni, încercând ca prin atitudinea pe care o voi avea să îi respect pe cetățenii României, să fac acest lucru cu decență, să susțin stabilitatea României, să garantăm partenerilor noștri internaționali că România este o țară de încredere și să reprezentăm cu demnitate România în exterior”, a spus Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan a ajuns președinte interimar al PNL, în urma demisiei fostului președinte al partidului, Nicolae Ciucă. Iar acum, după o altă demisie, cea a lui Klaus Iohannis, a devenit președinte interimar al țării.
Cine este Ilie Bolojan
Ilie Bolojan s-a născut pe 17 martie 1969, în localitatea Birtin, județul Bihor. Studiile și le-a făcut la Oradea, apoi a absolvit simultan specialitățile Mecanică și Matematică la Universitatea din Timișoara.
A intrat în politică în 1993, ca membru al PNL. A fost consilier local, apoi consilier județean în Bihor. În 2005, a fost numit prefect al județului Bihor, iar în perioada 2007-2008 a deținut funcția de secretar general al Guvernului României.
Însă, mandatele sale de primar al municipiului Oradea, din 2008 până în 2020, l-au consacrat drept unul dintre cei mai eficienți lideri locali din România. Începând cu 2020, Ilie Bolojan a preluat conducerea Consiliului Județean Bihor.
În ceea ce privește viața sa personală, Ilie Bolojan a fost căsătorit timp de 20 de ani cu Florentina Bolojan, de care a divorțat în urmă cu 12 ani. Cei doi au împreună două fete. Divorțul a fost inițiat de politician, în contextul unor speculații din presa locală privind o presupusă relație extraconjugală.
De-a lungul timpului, s-a scris că Florentina Bolojan administra un magazin alimentar în Aleșd, iar după divorț s-a angajat ca psiholog la maternitatea din Oradea.
După separare, Ilie Bolojan a păstrat discreția asupra vieții sale personale. Totuși, în presă au apărut imagini cu el alături de o femeie. În 2022, el a participat împreună cu aceasta la cununia lui Dan Negură, fiul primarului din Câmpulung. Conform cutumelor bisericii ortodoxe, nașii trebuie să fie căsătoriți religios sau, în lipsa acestui statut, să primească o dispensă cu obligația de a se cununa ulterior.
În 2024, Ilie Bolojan și aceeași femeie au fost văzuți împreună la nunta lui George Bologan, fost ambasador al României în Spania și consilier al președintelui Klaus Iohannis.
Atribuțiile președintelui interimar al României
Potrivit articolului 98 al Constituției, președintele interimar al României are câteva limitări constituționale.
(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.
2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.
Astfel, Ilie Bolojan în calitate de președinte interimar nu va putea să adreseze Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii, să dizolve Parlamentului, să convoace un referendum.
Este vorba despre aceste articole din constituție:
Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
ARTICOLUL 89 Dizolvarea Parlamentului
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
ARTICOLUL 90 Referendumul
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
De asemenea, Constituția prevede că și președintele interimar poate fi suspendat. Potrivit, articolului 98 privind răspunderea președintelui interimar dacă persoana care asigură interimatul funcției de Președinte al României săvîrșește fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituției, se aplică articolul 95 (suspendarea) și articolul 97 (interimatul).
