Din cuprinsul articolului
Demența este o afecțiune care afectează milioane de oameni la nivel global, însă un anumit tip rar al acesteia, demența frontotemporală (FTD), poate avea simptome diferite față de formele mai comune, cum ar fi Alzheimer.
Un nou studiu sugerează că modul în care o persoană mănâncă ar putea fi un semn timpuriu al acestei boli degenerative.
Cum afectează demența comportamentul alimentar?
Demența frontotemporală afectează în special lobii frontal și temporal ai creierului, responsabili pentru personalitate, comportament, limbaj și vorbire. Spre deosebire de alte forme de demență, FTD nu începe neapărat cu pierderi de memorie, ci poate debuta cu schimbări comportamentale, inclusiv în ceea ce privește alimentația.
Cercetătorii au descoperit că persoanele afectate de această afecțiune pot manifesta comportamente alimentare anormale, cum ar fi:
- Consumul excesiv de alimente (hiperfagie);
- Fixarea obsesivă pe un singur tip de aliment;
- Consumul de obiecte necomestibile;
- Tendința de a lua mâncare din farfuriile altor persoane.
Un caz notabil documentat a fost cel al unei paciente cunoscute drept „doamna banană”, care a refuzat să consume altceva decât banane și lapte timp de luni de zile. După deces, autopsia a confirmat că suferea de demență frontotemporală.
De ce apare această schimbare de comportament în caz de demență?
Motivul exact pentru care FTD influențează obiceiurile alimentare nu este pe deplin cunoscut. Specialiștii sugerează că această anomalie poate fi cauzată de mai mulți factori, printre care:
- Alterarea sistemului nervos autonom, care reglează senzațiile de foame și sațietate;
- Leziuni ale hipotalamusului, ce pot duce la pierderea semnalelor inhibitorii și declanșarea comportamentelor compulsive legate de alimentație;
- Factori senzoriali și cognitivi, cum ar fi dificultatea de a recunoaște obiectele și funcțiile acestora, ceea ce poate duce la ingerarea de obiecte necomestibile.
Alte simptome ale demenței frontotemporale
Deși schimbările în alimentație pot fi un semn timpuriu al FTD, acestea nu sunt suficiente pentru un diagnostic. Alte simptome importante includ:
- Schimbări de personalitate și comportament – impulsivitate, lipsă de empatie, neglijarea igienei personale sau lipsa motivației;
- Dificultăți de limbaj – vorbire lentă, probleme în formarea corectă a cuvintelor sau utilizarea greșită a acestora;
- Probleme cognitive – dificultăți în organizare, planificare sau concentrare;
- Probleme de memorie – apar mai târziu, spre deosebire de boala Alzheimer;
- Probleme fizice – rigiditate musculară, pierderea controlului vezicii urinare sau dificultăți la înghițire.
Ce trebuie să faci dacă observi aceste simptome?
Dacă tu sau cineva drag prezintă aceste simptome, este esențial să consulți un medic cât mai curând posibil. Diagnosticarea timpurie poate ajuta la gestionarea mai eficientă a simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții pacienților.