Din cuprinsul articolului
Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, a investit 9,4 milioane de dolari pentru dezvoltarea unui vaccin care să reducă emisiile de metan din gazele intestinale eliminate de vaci.
O singură vacă poate produce în jur de 90 de kilograme de metan pe an şi, pe cale de consecinţă, crescătoriile de vite sunt responsabile de o treime din emisiile de metan, respectiv pentru 30% din încălzirea globală.
Gaz cu efect de seră de 28 de ori mai puternic decât CO2
Abilitatea vacilor de a trăi doar cu iarbă este una dintre marile minuni ale naturii, însă are un preț. Fermenții digestivi din unul din cele patru compartimente ale stomacului vacilor produc natural metan, un gaz cu efect de seră de 28 de ori mai puternic decât CO2, deși rezistă mai puțin timp în atmosferă. Metanul este eliberat în atmosferă de vaci când elimină gazele intestinale, relatează CNN.
Unele ferme au început să introducă aditivi în hrana vacilor pentru a reduce producția de metan din stomacul lor, dar există o serie de dezavantaje. De pildă, nu sunt întotdeauna eficace și este nevoie ca animalele să ingereze în mod constant aditivul, ceea ce este dificil de realizat când vitele cresc în aer liber.
Un vaccin ar putea fi o alternativă și Institutul Pirbright din Regatul Unit, un laborator de virologie specializat în vite, a demarat un studiu de trei ani pentru a crea serul.
Un vaccin cu doză unică
„În cel mai bun scenariu vom avea un vaccin cu doză unică pe care animalul o va primi relativ devreme, în primii ani de viață, care va continua să aibă efect, iar ținta noastră este o eficiență în reducerea emisiilor de metan cu minim 30%”, a spus doctorul John Hammond.
Oamenii de știință lucrează la un vaccin care să reducă emisiile din gazele vacilor de mai bine de un deceniu, dar fără rezultate tangibile deocamdată.
Experţii spun că dezvoltarea unui astfel de vaccin va fi o provocare complexă, pentru că anticorpii, proteine produse de sistemul imunitar după vaccinare, nu funcționează prea bine în cazul vacilor.
O altă potențială problemă este bunăstarea animalelor și deși nu există așteptarea că nu va exista niciun efect asupra sănătății lor, cercetătorul britanic spune că deocamdată nu există studii care să anticipeze eventualele efecte secundare.
De asemenea, dacă vaccinul oprește producția de metan e posibil ca vacile să aibă nevoie de mai multă mâncare, ceea ce va crește costurile pentru fermieri.
Vaccinul ar putea fi respins de unii fermieri
Există și sceptici, anti-vacciniști care nu sunt de acord cu o astfel de imunizare. „Nu suntem pregătiți pentru asta. Văd investiții în știință pentru a ne aduce această tehnologie, dar văd zero investiții într-o strategie pentru a pregăti consumatorul să accepte vaccinul, odată ce ajunge pe piață”, a explicat Joseph McFadden, profesor asociat de biologie a vitelor la Universitatea Cornell.
Dirk Werling, care e implicat în cercetarea pentru vaccin, spune că după 15 ani în domeniu a concluzionat că unii oameni sunt dispuși să asculte și să învețe pe baza datelor concrete, în timp ce alții nu vor să facă acest lucru. În opinia lui, cea mai bună abordare ar fi comunicarea într-o manieră obiectivă, cu argumente și contraargumente bazate pe știință pentru sceptici.
„Mă tem că fiecare subiect de la pandemie încoace e discutat în termeni absoluți, ori e albă ori e neagră, așa că orice descoperire am face vor fi unii care ne vor lăuda și alții care ne vor ridica. În final, dacă ceea ce facem noi contribuie la reducerea încălzirii globale pentru mine e semn că ne facem treaba bine”, a spus omul de știință pentru sursa citată de antena3.ro.
Şi vacile româneşti vor avea hrana modificată
Alimentația vacilor din fermele românești va fi schimbată, Ministerul Agriculturii fiind desemnat să implementeze un nou sistem de furajare astfel încât emisiile de metan ale animalelor din flatulențe să fie reduse cu 10% până în 2030 și cu 30% până în 2050, se arată în Stategia Națională Integrată în Energie și Schimbări Climatice, document actualizat și postat pe site-ul ministerului Energiei, pentru consultare.
Direcția 9 a acestui Plan, care vizează toate domeniile economice, este denumită „Reducerea emisiilor provenite din fermentația enterică. Obiectivul specific este reducerea emisiilor de metan ale vacilor prin introducerea unei alimentații adecvate a animalelor.
Astfel, urmează a se trece în România la „introducerea metodei de alimentație Total mixed ration (TMR) și a gestionării nutriției”. Pe scurt, despre acest lucru este vorba: „Rația mixtă totală (TMR) este o metodă de hrănire a bovinelor de lapte care asigură că fiecare vacă consumă nivelul necesar de nutrienți în fiecare îmbucătură.
Rația unei vaci ar trebui să includă furaje de bună calitate, un echilibru de cereale și proteine, vitamine și minerale. Dieta TMR este preparată prin amestecarea tuturor furajelor, concentratelor, suplimentelor proteice, mineralelor și vitaminelor și oferirea lor ca o singură hrană.
