Din cuprinsul articolului
Omul cu cel mai mare IQ din lume știe ce se întâmplă după moarte. Misterul vieții de după moarte a nedumerit omenirea de secole, mânat de o curiozitate universală cu privire la ceea ce se află dincolo de sfârșit.
De la teoriile filozofice la progresele științifice recente, întrebarea continuă să evolueze cu noi perspective.
Moartea, considerată mult timp tabu, a devenit subiect de studiu științific intens. Cercetătorii cercetează acum modul în care creierul răspunde la încetarea oxigenului, de ce anumite regiuni rămân active mai mult decât altele și modul în care aceste procese ne influențează înțelegerea conștiinței.
Chris Langan, considerat cel mai inteligent om din lume, are o perspectivă unică asupra morții, văzută de mulți ca fiind cel mai mare necunoscut al existenței.
Cu un IQ estimat între 190 și 210, mult peste media umană și chiar mai mare decât cel atribuit lui Albert Einstein, Langan a vorbit despre acest subiect în cadrul podcastului „Theories of Everything” cu Curt Jaimungal, oferind o viziune diferită asupra ceea ce înseamnă moartea.
Omul cu cel mai mare IQ din lume știe ce se întâmplă după moarte
Chris Langan, renumit pentru modelul său cognitiv-teoretic al universului (CTMU), prezintă o explicație metafizică unică pentru ceea ce se întâmplă după moarte.
Vorbind la podcastul On the Theories of Everything găzduit de Curt Jaimungal, Langan a sugerat că moartea nu înseamnă încetare, ci mai degrabă o tranziție.
„Moartea ar putea fi o schimbare în „sintaxa” existenței”, a declarat Langan, explicând că moartea implică „încetarea relației tale cu corpul tău fizic particular pe care îl ai în prezent”.
Potrivit teoriei sale, indivizii trec într-o altă dimensiune, revenind la ceea ce el descrie drept „originea realității”.
Langan a detaliat mai departe, observând că o persoană ar putea primi „un corp substitut, un alt tip de corp terminal care vă permite să continuați să existe”. El a sugerat, de asemenea, că amintirile din viața fizică pot dispărea deoarece „ești într-o stare de meditație”.
CTMU al lui Langan combină matematica și metafizica, având ca scop utilizarea principiilor matematice pentru a demonstra concepte precum sufletul, Dumnezeu și viața de apoi. Această teorie care provoacă gândirea intersectează știința și spiritualitatea, oferind o lentilă prin care să explorezi misterul suprem al vieții.
Descoperiri științifice: Activitatea creierului după moarte
Cercetările științifice recente au furnizat dovezi tangibile pentru a examina procesele biologice din timpul morții. Un studiu revoluționar din 2014 condus de profesorul Jimo Borjigin de la Universitatea din Michigan a arătat că creierul rămâne activ chiar și după moartea clinică.
Studiul a implicat o tânără denumită „Pacientul Unu”, a cărei activitate cerebrală a fost monitorizată după stop cardiac. Cercetătorii au observat o creștere a undelor gamma – asociate cu memoria și conștiința – care a atins un vârf la niveluri de 11 până la 12 ori mai mari decât în mod normal. Această activitate neuronală a persistat câteva minute după ce inima ei a încetat să mai bată.
Astfel de descoperiri redefinesc granițele morții și sugerează că creierul se poate angaja în procese complexe, cum ar fi amintirea memoriei, în ultimele sale momente. Echipa lui Borjigin a identificat, de asemenea, o sincronizare sporită între diferite zone ale creierului, un fenomen legat de stări înalte de conștiință, cum ar fi visul lucid sau concentrarea profundă.
Experiențe în apropierea morții: corelații științifice
Aceste descoperiri neurologice oferă explicații plauzibile pentru experiențele în apropierea morții (NDE), raportate în mod obișnuit de persoanele care scapă de moarte. NDE includ senzații vii, cum ar fi:
- O lumină puternică sau un tunel
- Senzație de detașare de corpul cuiva
- Întâlnirea cu entități spirituale sau divine
- Experimentarea unei revizuiri rapide a vieții cuiva
Activitatea intensă a creierului observată post-mortem poate susține aceste fenomene. Sincronizarea regiunilor de memorie și conștiință ar putea explica senzația vieții cuiva „fulgerând în fața ochilor”, în timp ce lipsa de oxigen și activitatea neuronală intensificată ar putea produce halucinații asemănătoare unui vis treaz.
Deși aceste descoperiri rămân controversate, ele oferă o perspectivă neurologică asupra experiențelor atribuite anterior unor cauze mistice sau spirituale.
Redefinirea morții și a implicațiilor etice
Descoperirea activității creierului după stop cardiac provoacă definițiile tradiționale ale morții, care se bazează pe încetarea funcțiilor cardiace și respiratorii, urmată de oprirea activității creierului. Dacă conștiința persistă în această perioadă, se pune întrebarea: Când este cineva cu adevărat mort?
Acest lucru are implicații de anvergură pentru practicile medicale, în special în resuscitare și îngrijire la sfârșitul vieții. Progresele în înțelegerea morții cerebrale ar putea duce la îmbunătățirea tehnicilor de resuscitare, scrie The Economic Times.
De exemplu, un studiu din 2019 al Universității Yale a demonstrat potențialul de a reactiva parțial celulele creierului de porc la câteva ore după moarte, deschizând noi căi pentru inovația medicală.
Cu toate acestea, aceste progrese ridică și dileme etice. Cât de departe ar trebui să meargă intervenția medicală în prelungirea vieții? Ce drepturi ar trebui să aibă pacienții pentru a decide când să renunțe? Aceste întrebări necesită o analiză atentă, deoarece știința împinge granițele vieții și ale morții.
