Din cuprinsul articolului
Pe 20 ianuarie 2025, Donald Trump a fost învestit în al doilea mandat de președinte al Statelor Unite, eveniment care marchează o nouă etapă în politica globală.
Deși privit cu reticență în multe țări din Uniunea Europeană, Trump se bucură de o susținere puternică în SUA, câștigând categoric alegerile. Acest nou mandat ridică întrebări despre impactul său asupra relațiilor cu România, flancul estic al NATO și Uniunea Europeană.
Ce spun experții despre relația România-SUA sub Trump
Conform politologilor și experților în securitate consultați de Adevărul, relațiile bilaterale româno-americane sunt la cel mai înalt nivel din istorie, însă există provocări care împiedică exploatarea potențialului maxim al acestui parteneriat.
Hari Bucur Marcu, expert în securitate, crede că administrația Trump va fi mai eficientă decât cea a lui Joe Biden în gestionarea relațiilor internaționale și în consolidarea NATO. Cu toate acestea, el atrage atenția asupra pasivității României în stabilirea unui canal direct de comunicare cu Casa Albă. „Trump este tranzacționar. Când vine vorba de politică, el va negocia dur pentru interesele Americii, dar asta nu înseamnă că România nu are șansa de a beneficia de acest parteneriat, dacă știe să-și joace cărțile,” explică expertul.
Politica externă americană: Continuitate și eficiență
Experții sunt de acord că politica externă a SUA nu se va schimba fundamental, dar Trump ar putea introduce modificări în modul în care aceasta este aplicată.
Olga Chiriac, specialist în relații internaționale, subliniază că SUA vor rămâne angajate în sprijinirea Ucrainei și a flancului estic al NATO. „Trump nu va abandona Europa și nici Ucraina. În schimb, va cere europenilor să contribuie mai mult la apărare, probabil cerând un procent mai mare din PIB pentru cheltuielile militare,” spune Chiriac.
Corneliu Bjola, profesor la Universitatea Oxford, avertizează că Trump va negocia dur cu Uniunea Europeană și va insista pe o mai mare implicare financiară a țărilor europene. „Trump a cerut deja ca statele membre NATO să aloce 5% din PIB pentru apărare. Este o tactică de negociere, dar arată clar că vrea rezultate concrete,” explică Bjola.
Provocările României: Pasivitate și lipsă de strategie
România riscă să fie marginalizată dacă nu își definește o strategie clară în relația cu SUA. Lipsa unui canal de comunicare directă cu administrația Trump este o problemă majoră.
„România trebuie să fie proactivă în consolidarea legăturilor cu Casa Albă. Fără un efort coordonat, percepția despre România la Washington ar putea rămâne neclară,” avertizează Hari Bucur Marcu.
Olga Chiriac își exprimă îngrijorarea față de pasivitatea autorităților române: „Acest lucru mă sperie cu adevărat! Asta îmi dă de gândit și mă îngrijorează. Într-un moment atât de important România nu are reacție. Pentru că România are o poziție geostrategică importantă, dar nu știe deloc să profite de acest lucru. Practic, pare că nu există o strategie, e greu de imaginat așa ceva. Și e păcat. Orice schimbare aduce oportunități noi, dar pare că nu și pentru România, care pur și simplu nu reușește să vină cu o strategie coerentă”, adaugă Olga Chiriac. ”
Impactul asupra Uniunii Europene și NATO
Trump ar putea intensifica presiunile asupra Uniunii Europene, cerând contribuții mai mari pentru apărare și taxe vamale mai stricte. De asemenea, stilul său pragmatic și orientat spre rezultate ar putea influența negocierile privind Ucraina și securitatea flancului estic
Mandatul lui Donald Trump deschide oportunități pentru România, dar succesul depinde de capacitatea autorităților de la București de a construi relații puternice și directe cu administrația americană. Într-un context global marcat de incertitudini, o strategie bine definită este esențială pentru ca România să își consolideze poziția de aliat strategic al SUA.
