Din cuprinsul articolului
Economistul șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, a lansat un semnal de alarmă privind impactul economic pe care l-ar avea un președinte suveran. Conform analizei sale, o astfel de alegere ar putea genera creșterea dobânzilor, inflație ridicată și pierderea fondurilor europene, ceea ce ar afecta stabilitatea financiară și condițiile de trai ale românilor.
BNR atenționează asupra alegerii unui suveranist
Contactat telefonic, Valentin Lazea, economistul șef al Băncii Naționale a României (BNR), a atenționat în legătură cu impactul economic al alegerii unui președinte suveranist. Din analiza sa, o astfel de decizie ar putea avea efecte negative semnificative atât asupra stabilității economice, dar și asupra nivelului de trai al cetățenilor, iar românii ar putea resimți consecințele de îndată, atât în viața lor de zi cu zi, cât și pe termen lung.
Piețele financiare ar avea o reacție rapidă și negativă la alegerea unui suveranist
Lazea (BNR) accentuează că piețele financiare ar reacționa rapid și extrem de negativ la alegerea unui președinte cu vederi suveraniste. După o astfel de alegere, ratingul de țară al României ar putea să fie retrogradat la junk, fapt care ar face împrumuturile externe imposibile sau extrem de costisitoare.
Acest lucru ar crește ratele dobânzilor interne și ar diminua considerabil capacitatea țării de atragere de noi fonduri externe pentru dezvoltare.
Lazea completează că investitorii străini ar pleca din România și din cauza incertitudinii generate de posibilele amenințări de naționalizare a companiilor și de modificări ale legislației economice. În aceste condiții, fluxul de investiții străine directe, care s-a ridicat la aproximativ 124 de miliarde de euro în perioada 1998-2024, s-ar opri, iar capitalul străin s-ar retrage masiv.
Aceasta ar însemna nu numai stagnare economică, ci și o pierdere semnificativă de locuri de muncă în sectorul privat.
Alt impact important al alegerii unui președinte suveranist ar fi reducerea fondurilor europene. Lazea subliniază că România a avut parte de fonduri europene esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și a economiei, în valoare de aproximativ 68 de miliarde de euro în perioada 1998-2024.
În cazul în care România ar alege o politică de izolare de UE și NATO, accesul la aceste fonduri ar fi grav limitat, ceea ce ar duce la reducerea substanțială a investițiilor în sectoare vitale precum sănătatea, educația și infrastructura. Exemple din alte țări cu regimuri suverane, precum Ungaria, arată că tăierea fondurilor UE ar avea efecte devastatoare asupra economiei.
Inflație, dobânzi mai mari și pierderi financiare
Lazea descrie în detaliu și efectele directe asupra românilor, mai ales asupra celor cu credite sau economii în lei. Pentru cei care au contractat credite ipotecare sau de consum cu dobândă variabilă, o eventuală alegere suverană ar conduce la o creștere importantă a dobânzilor, ceea ce ar însemna plăți lunare mai mari pentru români. Inflația ar urma să crească și din cauza devalorizării leului față de euro și dolar, ceea ce ar reduce puterea de cumpărare a populației și ar scumpi mult bunurile și serviciile.
Riscuri pentru sectorul public și angajații multinaționalelor
O altă latură sesizată de Valentin Lazea, economist șef la BNR, este aceea a riscului mare de șomaj. Diminuarea drastică a fondurilor externe și ieșirea investitorilor ar duce la o recesiune economică majoră, iar cei aproximativ 1,45 milioane de angajați din sectorul public ar fi primii afectați de o posibilă reducere. Mai rău, angajații multinaționalelor, reprezentând între 1,7 și 1,8 milioane de persoane, ar fi în pericol să își piardă locurile de muncă pe fondul plecării companiilor românești.
Viitorul pensiilor și al economiilor personale
Un alt impact semnificativ ar fi cel asupra sistemului de pensii. Contribuțiile la Pilonul II și Pilonul III de pensii, care sunt plasate pe piața bursieră, ar înregistra pierderi substanțiale din cauza retragerii investitorilor străini și a scăderii constante a pieței bursiere. Indicele bursier BET a scăzut deja semnificativ în urma declarațiilor politice privind un posibil regim suveran, iar această tendință ar continua, reducând valoarea viitoarelor pensii ale românilor, scrie Capital.
O eventuală ieșire a României din Uniunea Europeană și NATO ar putea avea efecte negative dramatice asupra pieței imobiliare, a activelor financiare și a economiei în general. Dl Lazea arată că, între 2000 și 2007, apartenența la NATO și UE a reprezentat o contribuție semnificativă la majorarea prețurilor activelor din România (case, terenuri, mașini) și la creșterea PIB-ului țării. O ieșire din aceste structuri ar putea duce la o scădere radicală a valorii activelor, punând o presiune suplimentară pe economiile românilor.
