Din cuprinsul articolului
În ultimul deceniu au luat un avans tot mai mare lucrările ştiinţifice dedicate geriatriei, o specializare medicală axată în special pe prevenirea sau ameliorarea afecţiunilor persoanelor vârstnice şi a strategiilor anti-aging.
Estimările arată o populație globală tot mai îmbătrânită – până în 2050 vor exista peste 1,5 miliarde de persoane în vârstă de peste 65 de ani, dar noile descoperiri ştiinţifice oferă o speranță uriașă pentru dezvoltarea de tratamente personalizate.
Un nou studiu relevă că creierul uman îmbătrânește în valuri. Procesul de îmbătrânire al creierului nu este unul gradual, ci marcat de trei „valuri” distincte, care au loc la vârstele de 57, 70 și 78 de ani.
Cercetarea, realizată pe un eșantion de aproape 5.000 de britanici cu vârste între 45 și 82 de ani, a analizat concentrația a peste 3.000 de proteine din sângele participanților, identificând 13 proteine direct legate de îmbătrânirea cerebrală.
Aceste descoperiri nu doar că schimbă percepția asupra modului în care îmbătrânim, dar oferă și noi perspective asupra intervențiilor care ar putea încetini sau chiar preveni apariția unor boli neurodegenerative precum demența.
Proteinele-cheie care dezvăluie vârstele critice
Printre cele mai relevante proteine identificate, Brevican (BCAN) și GDF15 au atras în mod special atenţia oamenilor de ştiinţă. Brevican este asociată cu declinul cognitiv, accidentul vascular cerebral și problemele de mișcare. GDF15 este legată de bolile asociate vârstei înaintate.
Aceste proteine ating vârfuri semnificative la vârstele de 57, 70 și 78 de ani, ceea ce sugerează că acestea ar putea fi momentele ideale pentru intervenții terapeutice, fie prin schimbări ale stilului de viață, fie prin tratamente personalizate.
Creierul îmbătrânește mai devreme decât credem
Contrar percepției că îmbătrânirea începe la bătrânețe, cercetătorii au descoperit că „valurile” de schimbări cerebrale pot apărea încă din decada a cincea de viață:
La 57 de ani
Este posibil să apară primele semne de îmbătrânire cerebrală, moment în care ar putea fi esențial să începi să adopți un stil de viață sănătos pentru a întârzia declinul.
La 70 de ani
Se observă o creștere a proteinelor asociate cu bolile neurodegenerative, marcând un moment critic pentru prevenirea unor afecțiuni precum demența.
La 78 de ani
Îmbătrânirea cerebrală devine mai pronunțată, iar intervențiile pot viza mai ales menținerea calității vieții și încetinirea declinului cognitiv.
Stilul de viață sănătos – ponturi pentru a întârzia îmbătrânirea
Descoperirile confirmă că adoptarea unui stil de viață sănătos joacă un rol crucial în întârzierea valurilor de îmbătrânire cerebrală. Recomandările includ:
Dietă echilibrată: Consumă alimente bogate în nutrienți care susțin sănătatea creierului, cum ar fi peștele gras, nucile și fructele de pădure.
Exerciții regulate: Activitatea fizică ajută la îmbunătățirea circulației sangvine și la menținerea sănătății neuronale.
Somn suficient: Creierul se regenerează în timpul somnului, așa că este esențial să dormi între 7-8 ore pe noapte.
Interacțiune socială: Menținerea relațiilor sociale active stimulează funcțiile cognitive și reduce riscul de izolare și depresie.
Studiul subliniază importanța detectării precoce a schimbărilor cerebrale. Cercetătorii sugerează dezvoltarea unor biomarkeri pentru monitorizarea sănătății creierului, care ar putea ghida intervențiile personalizate. Acest lucru ar putea însemna prevenirea unor boli precum demența înainte ca simptomele să devină evidente.
În completarea acestui studiu, cercetările anterioare realizate de Universitatea Stanford au arătat că schimbările fizice majore au loc în valuri, la vârstele de 44 și 60 de ani. Acestea includ încetinirea metabolismului, îmbătrânirea pielii și o predispoziție crescută la boli cardiovasculare.
„Identificarea acestor vârfuri de îmbătrânire deschide ușa pentru intervenții revoluționare care ar putea prelungi semnificativ viața activă a creierului”, afirmă autorii studiului.
