Din cuprinsul articolului
Solstițiul de iarnă este cea mai scurtă zi din an și este, totodată, o zi încărcată de superstiții în multe locuri ale lumii. O jumătate din Pământ este înclinată cel mai departe de soare, iar multe popoare au diferite tradiții în această noapte magică.
La data solstiţiului de iarnă, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti). Începând de la această dată, până la 21 iunie 2023, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.
Ce înseamnă solstiţiu?
Cea mai veche referinţă scrisă despre această sărbătoare care ar marca reîntoarcerea Soarelui (solstiţiu) a fost găsită în antichitate, în Mesopotamia.
Cuvântul solstițiu provine din latinescu “solstitium”. Este format din „sol”, care se traduce prin „soare” și „sitium”, derivat al cuvântului „stiti”, care înseamnă „a se opri”. De aici și definiția cuvântului prin “soare nemișcat”.
În fiecare an au loc două solstiții: unul în luna iunie, solstițiu de vară care marchează începutul verii astronomice și altul în decembrie, care marchează cea mai lungă zi la nord de Ecuador și cea mai scurtă zi la sud. În momentul în care, în emisfera nordică se produce solstițiul de iarnă, în emisfera sudică se produce solstițiul de vară.
Când va fi cea mai scurtă zi din an
Solstițiul de iarnă marchează debutul iernii astronomice. Ziua solstițiului este cea mai scurtă din an, iar noaptea, cea mai lungă. Din punct de vedere astronomic, solstițiul de iarnă înseamnă că axa Pământului este înclinată la maximum față de Soare, iar emisfera nordică primește cea mai mică cantitate de lumină solară.
Acest eveniment astronomic se produce, de obicei, în intervalul 20 – 23 decembrie. Anul acesta, cea mai lungă zi din an va fi cea de 21 decembrie, cu solstițiul „programat” pentru ora 11:20.
Pentru păgâni, aceasta era noaptea în care Marea Zeiță dădea naștere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Românii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, și pe Mithras, zeul luminii.
Tradiţii şi superstiţii
Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun.
Astfel, cea mai scurtă zi din an este încărcată cu diferite superstiții și obiceiuri atât pentru români, cât și pentru alte popoare.
Una dintre cele mai populare superstiții este aceea că noaptea solstițiului de iarnă aduce printre oameni spirite rele. Ca să le alunge, oamenii din mai multe sate aprindeau focuri sau lumânări. Aceste surse de lumină erau considerate totodată ca fiind aducătoare de noroc.
Tot cu această ocazie, în unele părți se spune că animalele încep să vorbească. E drept, nu le aude toată lumea, însă cei care o fac ar avea un destin plin de ghinioane. Pentrul alte culturi, acest eveniment reprezintă un moment optim de conexiune spirituală, făcând anumite acțiuni pentru a fi sănătoși și prosperi în anul următor, potrivit bzi.ro.
Cum se sărbătorește această zi în alte țări
Solstițiul de iarnă este sărbătorit în întreaga lume. În Scandinavia, de exemplu, se celebrează Yule, o sărbătoare păgână care marchează nașterea Soarelui și în care se aprind focuri mari pentru a simboliza victoria luminii asupra întunericului.
În Marea Britanie, mulți se adună la Stonehenge, pentru a vedea răsăritul soarelui în ziua solstițiului de iarnă, considerat un moment de conexiune spirituală.
În Japonia, solstițiul de iarnă este întâmpinat cu obiceiul „Toji”, când oamenii fac băi în apă caldă cu citrice, pentru sănătate și prosperitate în noul an. Dacă vrei să vezi cum se sărbătorește această zi și în alte culturi, e bine să știi că nu poți folosi voucherele de vacanță pentru a ajunge în altă țară.
Poporul iranian sărbătorește noaptea solstițiului de iarnă a emisferei nordice ca „noaptea de Yalda”, despre care se știe că este „cea mai lungă și întunecată noapte a anului”.
