Din cuprinsul articolului
Se anulează alegerile prezidențiale? Judecătorii Curții Constituționale a Românie (CCR) s-au întâlnit din nou vineri dimineața, la ora 10.00, pentru a discuta două solicitări de anulare a alegerilor prezidențiale.
Întâlnirea de la CCR este fără precedent, pentru că este vorba despre o analiză informală a solicitărilor de anulare a prezidențialelor.
Ședința informală la CCR a fost convocată joi seara târziu, pentru a analiza noi solicitări de anulare a turului I al alegerilor, scrier Antena 3 CNN.
Ședință informală la CCR. Se anulează alegerile prezidențiale?
Cele două cereri de anulare invocă documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAȚ), potrivit cărora campania candidatului Călin Georgescu și succesul acesteia s-a datorat unei manipulări orchestrate din afara României.
Ședința CCR are loc după ce, joi, Curtea Constituțională a anunțat că primele patru cereri de anulare a alegerilor vor fi analizate după turul al doilea.
Potrivit unor surse citate de Antena 3 CNN, ședința a fost convocată pentru că „e posibil să fi apărut elemente noi legate de desfășurarea primului tur.”
Aceleași surse mai spun că au ajuns la CCR foarte multe cereri din partea societății civile, așa că judecătorii au decis să facă o analiză preliminară a tuturor acestor cereri și a tuturor documentelor desecretizate de CSAȚ.
Decizia CCR contrazice astfel hotărârea de ieri a Curții Constituționale, potrivit căreia elementele noi nu pot fi analizate decât după al doilea tur de scrutin.
Acum, CCR va analiza dacă există argumente suficiente acum pentru a nu mai lăsa ca turul al doilea să se desfășoare duminică și să anuleze alegerile. Dacă judecătorii CCR vor decide, la reuniunea informală, să intre în ședință de judecată normală, ar putea însemna că este posibil ca alegerile să fie anulate.
CCR a primit mai multe cereri de anulare a alegerilor
Curtea Constituţională a primit joi mai multe sesizări prin care se solicita anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale. Astfel de sesizări au fost depuse de Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, publicaţia Calea Europeană şi candidatul independent Cristian Terheş.
Cererile au fost făcute după ce informațiile desecretizate din ședința CSAT au arătat că Călin Georgescu s-a folosit de conturi care l-au sprijinit, că au fost plătiți diverși influenceri pe rețelele sociale care să îl promoveze, în timp ce acesta a declarat că nu a cheltuit niciun ban în campania electorală.
„Având în vedere solicitările reprezentanților mass-media cu privire la primirea unor petiții și cereri referitoare la derularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României, Curtea Constituțională precizează că acestea au fost înregistrate și urmează să fie examinate conform prevederilor constituționale și legale, în cadrul procesului de validare a alegerilor.
În această etapă a procesului electoral, în conformitate cu dispozițiile constituționale, Curtea poate examina contestații formulate de către candidații calificați în turul II al alegerilor prezidențiale”, arătat CCR.
Parchetul General a cerut o anchetă
De asemenea, Parchetul General s-a autosesizat după desecretizarea documentelor din ședința CSAȚ și a cerut o anchetă.
„În urma desecretizării şi analizării documentelor care au fost prezentate în cadrul şedinţei CSAT din data de 28 noiembrie 2024 privind desfăşurarea procesului electoral pentru funcţia de preşedinte al României, astăzi, 5 decembrie 2024, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a sesizat din oficiu în baza indiciilor care relevă posibile încălcări ale legislaţiei electorale şi săvârşirea altor infracţiuni conexe.
Cercetările vizează indiciile privind săvârşirea unor infracţiuni electorale care ar fi influenţat procesul de vot, prin metode precum coruperea alegătorilor, inclusiv în mediul online, cu scopul de a-i determina să voteze un anumit candidat”, a anunțat Parchetul.
Mai mult, potrivit evz.ro, DIICOT a anunţat că analizează posibilitatea deschiderii unui dosar penal la solicitarea procurorului general.
