Din cuprinsul articolului
Reforma pensiilor (R8) din Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025-2031, publicată recent de Ministerul Finanțelor, prevede câteva măsuri esențiale pentru îmbunătățirea sustenabilității sistemului de pensii din România.
„Reforma, parte a PNRR-ului României, este concepută pentru a îndeplini obiectivele UE de consolidare a rezilienţei sociale şi economice, abordând totodată recomandările specifice de ţară referitoare la îmbunătăţirea administraţiei publice şi la asigurarea viabilităţii pe termen lung a sistemului de pensii. Reforma sprijină obiectivele UE de echitate socială, în special în cadrul Pilonului European al Drepturilor Sociale, care prevede pensii adecvate pentru toţi lucrătorii”, se precizează în document.
Printre acestea se numără:
Creșterea contribuțiilor la Pilonul II de pensii
Nivelul contribuțiilor va crește gradual de la 4,75% până la 6% până în anul 2031, ceea ce va aduce o susținere suplimentară pentru fondurile de pensii private obligatorii și va sprijini consolidarea economiilor individuale pentru pensie, notează Agerpres.
„Creşterea contribuţiilor la Pilonul II asigură viabilitatea financiară pe termen lung a acestui pilon. Aceasta răspunde direct recomandării specifice de ţară (CSR) 2019.2 de a asigura sustenabilitatea sistemului public de pensii şi viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din Pilonul II.
Creşterea contribuţiilor ajută la menţinerea unui flux stabil de fonduri către sistemul de pensii private, garantând că viitorii pensionari vor primi pensii adecvate, fără a pune o presiune excesivă asupra finanţelor publice”, se arată în document.
Digitalizarea sistemului de pensii private
Aceasta are ca scop simplificarea procesului administrativ, eficientizarea sistemului și îmbunătățirea accesului cetățenilor la informațiile legate de conturile lor de pensii.
„Aceasta se aliniază cu CSR 2020.4, care solicită îmbunătăţirea eficienţei şi calităţii administraţiei publice şi a predictibilităţii în luarea deciziilor, asigurând că atât guvernul, cât şi furnizorii de pensii private pot lua decizii mai bine informate, bazate pe date precise şi actualizate”, se menţionează în document.
De asemenea, Planul prevede şi diversificarea investiţiilor în cadrul sistemului de pensii din Pilonul II, deoarece asigură o mai bună protecţie a fondurilor de pensii private împotriva volatilităţii pieţei. Prin extinderea investiţiilor pe diferite clase de active, reforma reduce riscul unor pierderi semnificative din cauza scăderilor de piaţă sau a şocurilor specifice unor sectoare. Potrivit MF, acest aspect este esenţial pentru viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din Pilonul II, abordând recomandarea specifică de ţară CSR 2019.2 privind asigurarea sustenabilităţii acestor fonduri.
Un portofoliu de investiţii diversificat creşte rezilienţa fondurilor de pensii, contribuind la protejarea economiilor pentru pensie ale contribuabililor”, se menţionează în documentul citat.
Introducerea unei noi reguli de indexare a pensiilor
Reforma prevede o formulă de indexare care va aduce o creștere sustenabilă a pensiilor, adaptată la inflație și la alte elemente macroeconomice.
„Parametrii formulei vor reflecta starea financiară a sistemului, asigurând că beneficiile nu depăşesc capacitatea economică a ţării. Reforma întăreşte principiul contributivităţii, legând nivelul pensiilor de contribuţiile făcute de-a lungul vieţii de muncă.
De asemenea, interzicerea creşterilor ad-hoc ale pensiilor fără măsuri fiscale compensatorii previne creşteri nesustenabile ale cheltuielilor cu pensiile, contribuind la predictibilitatea şi responsabilitatea fiscală”, se arată în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 – 2031.
Reducerea accesului la pensionare anticipată
Se vor implementa măsuri de descurajare a pensionărilor anticipate, cu scopul de a menține în activitate persoanele apte de muncă și de a asigura astfel o mai mare stabilitate a sistemului public de pensii.
Plafonarea pensiilor speciale la venitul obţinut în perioada de contribuţie
Reforma mai prevede plafonarea pensiilor speciale la venitul obţinut în perioada de contribuţie.
„Introducerea unui plafon pentru pensiile speciale astfel încât să nu depăşească veniturile obţinute în timpul perioadei de contribuţie asigură echitate fiscală şi sustenabilitate, eliminând dezechilibrele şi nemulţumirile publice din sistemul de pensii”, se precizează în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025 – 2031.
Planul bugetar-structural pe termen mediu are ca scop sprijinirea extinderii perioadei de ajustare a deficitului bugetar de la patru la şapte ani şi combină reformele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu reforme suplimentare.
Conform sursei citate, deficitul bugetar estimat pentru 2024, după metodologia ESA, va de 7,9% din PIB, nivel de la care se va proiecta traiectoria de ajustare a acestuia.
Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu a fost prezentat în dezbatere publică în data de 16 octombrie a.c. în Consiliul Naţional Tripartit. De asemenea, în data de 25 octombrie a avut loc consultarea cu reprezentanţii mediului de afaceri la sediul Ministerului Finanţelor, precum şi cu structurile asociative ale autoritaţilor publice locale în sistem videoconferinţă.
Acesta urmează să fie transmis săptămâna viitoare Comisiei Europene, care şi-a dat acordul de principiu pe el, au precizat, surse guvernamentale, spune sursa citată.
