Sari la conținut

Cum se măsoară, de fapt, în mod corect tensiunea arterială şi cum trebuie ţinut braţul?

Sursă foto: Getty Images

Un studiu recent a scos la iveală faptul că anumite poziții greşite ale brațului pot face ca valorile citite, în urma măsurării tensiunii arteriale, să fie crescute artificial și, prin urmare, rezultatele să fie false.

Astfel de erori pot duce chiar la un fals diagnostic de hipertensiune arterială, avertizează oamenii de știință. Mai exact, cercetătorii de la spitalul universitar Johns Hopkins au constatat că poziția greșită a brațului poate face ca valorile tensiunii arteriale să fie mai mari decât în mod normal.

Oamenii de știință avertizează că există poziții ale brațelor, folosite frecvent chiar și în clinici sau spitale, care pot modifica semnificativ măsurătorile tensiunii arteriale.

Care este poziţia corectă pentru măsurare tensiunii?

De exemplu, poziționarea brațului pe genunchi sau lăsarea acestuia să atârne pe o parte a corpului în timpul unei verificări a tensiunii arteriale ar putea ridica valoarea citirii cu până la 10 puncte, arată CNN, care citează un raport publicat de revista JAMA Internal Medicine.

Rezultatele recentului studiu subliniază importanța aderării la orientările clinice care solicită susținerea fermă a brațelor pe o suprafață plană, solidă, atunci când se măsoară tensiunea arterială.

tensiune arteriala
Sursă foto: Shutterstock

Potrivit Asociației Americane a Inimii, aproape jumătate dintre adulții din Statele Unite au tensiune arterială crescută, un diagnostic pus atunci când forța măsurată a sângelui care curge prin vasele de sânge este mai mare decât ceea ce este în general considerat normal, în medie 120/80.

Netratată, hipertensiunea arterială crește riscul de accident vascular cerebral, atac de cord și alte afecțiuni cardiovasculare grave.

Întrucât hipertensiunea arterială poate provoca simptome minime sau inexistente, depistarea precoce și frecventă în timpul controalelor de rutină este considerată de bază în gestionarea hipertensiunii arteriale. În cele mai multe cazuri, modificările stilului de viață, cum ar fi scăderea în greutate, dietele sănătoase și exercițiile fizice, precum și tratamentul cu oricare dintre o varietate de medicamente, pot menține tensiunea sub control.

 

Cele mai recente ghiduri de practică clinică ale Asociației Americane a Inimii subliniază mai mulți pași cheie pentru o măsurare precisă – inclusiv dimensiunea adecvată a manșetei, susținerea spatelui, picioarele așezate pe podea fără să fie încrucișate și o poziție adecvată a brațului, în care mijlocul unei manșete reglabile pentru citirea tensiunii arteriale este poziționat la jumătatea nivelului inimii pe un braț sprijinit pe un birou sau o masă.

Conform recomandărilor, brațul ar trebui să fie sprijinit pe un birou sau o masă, cu mijlocul manșetei la nivelul inimii. Cu toate acestea, în multe cabinete medicale, clinici și chiar unele spitale, această configurație ideală nu este întotdeauna disponibilă sau respectată.

În ciuda acestor recomandări, cercetătorii spun că tensiunea arterială este prea des măsurată cu pacienții așezați pe o masă de examinare fără niciun suport pentru brațe sau cu un suport inadecvat. În unele cazuri, un clinician ține brațul sau pacientul își ține brațul în poală, potrivit 360medical.ro.

Motive pentru care poziția brațului afectează citirile tensiunii arteriale

Cercetătorii indică mai multe motive pentru care poziția brațului afectează citirile tensiunii arteriale. Atunci când brațul coboară sub nivelul inimii, așa cum se întâmplă atunci când este așezat pe genunchi sau atârnă pe o parte, gravitația crește presiunea în artere.

În plus, aceste poziții pot duce la tensiune musculară și modificări ale fluxului sanguin care pot crește temporar tensiunea arterială.

Acest studiu servește drept semnal de alarmă atât pentru furnizorii de servicii medicale, cât și pentru pacienți, spune dr. Tammy M. Brady, care a condus studiul. Ea subliniază necesitatea unor tehnici standardizate de măsurare a tensiunii arteriale și importanța poziționării corecte a brațelor.

Rezumatul cercetării

Măsurătorile au fost efectuate în timpul unei singure vizite, între orele 9 – 18. Înainte de efectuarea măsurătorilor pentru citirea tensiunii arteriale, toți participanții la studiu și-au golit vezica urinară și apoi au mers timp de două minute pentru a imita un scenariu clinic tipic în care oamenii intră într-o clinică sau într-un birou înainte de examinare.

Apoi au fost supuși unei perioade de odihnă de cinci minute, în șezut, cu spatele și picioarele sprijinite. Fiecare persoană a purtat o manșetă de tensiune arterială selectată și dimensionată în funcție de mărimea brațului.

Studiul a utilizat un design încrucișat, ceea ce înseamnă că fiecărui participant i s-a măsurat tensiunea arterială în toate cele trei poziții ale brațului, la un interval de 30 de secunde. Ordinea pozițiilor a fost aleatorie pentru a evita orice citire subiectivă. Participanților li s-a luat tensiunea arterială de trei ori în fiecare poziție, cu o perioadă de odihnă și o scurtă plimbare între fiecare set de măsurători.

Astfel, la finalizarea fiecărui set de trei măsurători, manșeta a fost îndepărtată, participanții au mers timp de două minute și s-au odihnit timp de cinci minute. În cadrul aceleiași vizite, aceștia au fost supuși unui al patrulea set de măsurători, de trei citiri, cu brațul sprijinit pe un birou, set utilizat pentru a ține cont de variațiile cunoscute ale citirilor tensiunii arteriale. Toate măsurătorile au fost efectuate într-un spațiu liniștit, iar participanții au fost rugați să nu vorbească cu cercetătorii sau să-și folosească telefoanele în timpul examinării.

Acest model a permis cercetătorilor să compare modul în care diferitele poziții ale brațelor au afectat citirile tensiunii arteriale la aceeași persoană, controlând variațiile individuale.

Rezultate cheie

Studiul a constatat că ambele poziții ale brațelor (pe genunchi și lateral), care nu corespund recomandărilor, au dus la citiri mai mari ale tensiunii arteriale în comparație cu poziția recomandată de sprijinire a brațului pe un birou. Poziția laterală a condus la cele mai mari supraestimări.

Aceste efecte au fost consecvente în cadrul diferitelor subgrupuri, inclusiv persoane de vârste, greutăți și niveluri ale tensiunii arteriale diferite. În special, efectul a fost și mai pronunțat la persoanele cu tensiune arterială mai ridicată.

Astfel, cercetătorii au constatat că măsurătorile tensiunii arteriale obținute cu poziții ale brațului frecvent utilizate în practica clinică – un braț pe genunchi sau nesprijinit pe o parte – au fost semnificativ mai mari decât cele obținute atunci când brațul a fost sprijinit pe un birou, poziția standard, recomandată a brațului.

Sprijinirea brațului pe genunchi a supraestimat valoarea tensiunii arteriale sistolică – cifra mare a unei citiri, sau forța fluxului sanguin atunci când este pompat din inimă, cu 3,9 mmHg și tensiunea arterială diastolică – cifra mică, sau presiunea din artere atunci când inima se odihnește între bătăi, cu 4,0 mmHg. Un braț nesprijinit lateral a supraestimat sistolica cu 6,5 mmHg și diastolica cu 4,4 mmHg.

În concluzie, experţii atrag atenţia că poziționarea necorespunzătoare a brațului în timpul măsurării tensiunii arteriale poate duce la supradiagnosticarea HTA, la investigații inutile și la supra-tratament.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel