Din cuprinsul articolului
Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu desfășoară analiza calitativă a proiectului „Harta Longevității în România” printr-o serie de cercetări genetice și analize medicale în comuna Pardoși, Buzău.
Specialiştii au adăugat această localitate buzoiană pe harta zonelor cu cei mai longevivi români. Este vorba de un proiect unic la nivel național ce cartografiază zonele din țară unde românii trăiesc mai mult și analizează factorii care contribuie la îmbătrânirea activă și sănătoasă.
Comuna Pardoși, județul Buzău, o localitate cu mai puțin de 1.000 de locuitori, se remarcă printr-un procent semnificativ de persoane vârstnice, peste 10% din populație având vârste de peste 85 de ani.
Populația de 85+ani – 10,16% din totalul locuitorilor
Comuna Pardoși este un exemplu remarcabil de longevitate în România, având un segment de populație de 85+ ani care reprezintă 10,16% din totalul locuitorilor.
În cadrul celei de-a doua etape a cercetării, o echipă multidisciplinară formată din medici, psihologi, antropologi și sociologi a realizat analize medicale complexe care identifică factorii genetici și de stil de viață.
Testarea indicatorilor de longevitate
Una dintre componentele principale ale cercetării este analiza epigenetică, care determină vârsta biologică a seniorilor și o compară cu vârsta lor cronologică.
Testele genetice, realizate pe baza prelevării de probe de sânge, vizează indicatori importanți de longevitate, precum lungimea telomerilor și nivelul de metilare a ADN-ului. Aceste analize contribuie la o mai bună înțelegere a modului în care longevitatea este influențată de mecanismele celulare și de factorii de mediu.
Gabriela Voicu, unul dintre cadrele medicale implicate în proiect, a explicat: „Prin aceste analize, urmărim să descoperim factorii comuni care au contribuit la atingerea acestor vârste impresionante. În plus, evaluăm intoleranțele alimentare și analizăm modul în care vârsta biologică diferă de cea cronologică.”
Stil de viață activ, chiar și la vârste înaintate
Cercetarea nu se limitează doar la factorii genetici. În Pardoși, echipa a constatat că locuitorii își mențin un stil de viață activ, chiar și la vârste înaintate. Majoritatea au lucrat în agricultură și continuă să își îngrijească grădinile, să crească animale și să mănânce alimente neprocesate, se precizează într-un comunicat.
Matilda Ștefan, una dintre localnicele din Pardoși, implicată în proiect, a povestit experților Senatului Științific: „Am fost munciți, dar și hrăniți bine. Am avut vaci, oi, grădină – am muncit toată viața și asta ne-a ținut sănătoși.”
Un alt exemplu este doamna Călina Chințoiu, care, deși are peste 85 de ani, încă mânuiește coasa – una dintre cele mai grele activități agricole: „Ieri am pus mâna pe coasă, am tăiat, nu stau deloc. Munca m-a ținut în formă.”
Aceste exemple de viață activă și de muncă fizică intensă, combinate cu o alimentație bazată pe produse naturale din gospodărie, reprezintă o parte dintre factorii importanți care contribuie la longevitatea remarcabilă a locuitorilor din Pardoși.
Răzvan Dumitru, sociolog în echipa de cercetare, subliniază și importanța factorilor socio-culturali: „Analizez, în calitate de sociolog, felul în care trăiesc, stilul de viață, mediul în care și-au desfășurat activitatea, ce fel de activități au avut de-a lungul vieții, ce au consumat, lucruri care intră la stilul de viață.”
Comunitățile mici și strâns unite, precum cea din Pardoși, joacă un rol esențial în menținerea sănătății emoționale și fizice a persoanelor vârstnice. Prezența constantă a familiei și a vecinilor oferă un suport material și emoțional important, ceea ce contribuie la reducerea stresului și la creșterea calității vieții.
Datele obținute în Pardoși și în alte localități cu un procent ridicat de persoane vârstnice vor fi utilizate pentru a formula recomandări care să susțină îmbătrânirea activă și sănătoasă la nivel național.
Rezultatele finale ale proiectului vor fi prezentate pe 9 octombrie 2024, în cadrul unui eveniment organizat în parteneriat cu Academicianul Victor Voicu, președintele Secției de Științe Medicale a Academiei Române.