Sari la conținut

Cum să recunoști Sindromul Asperger. Află care sunt principalele semne ale acestei tulburări și cum poate fi diagnosticată corect

invatare
Sursa foto: arhiva Doctorul zilei
Ce este, de fapt, autismul. Semnale de alarmă

Sindromul Asperger este o tulburare de spectru autist (TSA), care afectează modul în care o persoană interacționează cu cei din jur și își gestionează anumite aspecte legate de comunicare și comportament.

Această afecțiune este mai puțin cunoscută și adesea neînțeleasă, fiind diagnosticată mai târziu în viață comparativ cu alte tulburări din spectrul autist.

Ce este sindromul Asperger

Sindromul Asperger face parte din spectrul autist și este caracterizat prin dificultăți de interacțiune socială, comportamente repetitive și un interes intens pentru anumite subiecte.

Spre deosebire de alte forme de autism, persoanele cu Sindrom Asperger nu prezintă întârzieri în dezvoltarea limbajului sau abilităților cognitive, însă au dificultăți în înțelegerea comunicării nonverbale și a relațiilor sociale.

Recunoașterea Sindromului Asperger este esențială pentru a oferi suport și intervenții adecvate persoanelor afectate.

Semnele care indică sindromul Asperger

Printre semnele cele mai comune se numără dificultățile de interacțiune socială, comportamentele repetitive și sensibilitatea senzorială. Deși fiecare persoană este unică, înțelegerea acestor semne poate ajuta la diagnosticarea timpurie și la îmbunătățirea vieții celor care suferă de această afecțiune.

  1. Dificultăți de interacțiune socială: Persoanele cu Sindrom Asperger au dificultăți în a înțelege și a participa la interacțiunile sociale obișnuite. Acestea pot părea distante sau neinteresate de relațiile cu ceilalți și au probleme în a menține o conversație. De asemenea, pot evita contactul vizual și pot întâmpina dificultăți în a înțelege emoțiile sau gesturile celorlalți.
  2. Comunicare nonverbală deficitară: Persoanele afectate de această tulburare au dificultăți în interpretarea limbajului nonverbal, cum ar fi expresiile faciale, tonul vocii sau gesturile. Acest lucru poate face ca interacțiunile sociale să fie și mai complexe pentru ele. De exemplu, pot să nu realizeze când cineva este iritat sau fericit, deoarece nu percep semnalele subtile ale comunicării nonverbale.
  3. Interese limitate și comportamente repetitive: Un alt semn distinctiv al Sindromului Asperger este concentrarea intensă asupra unui anumit subiect sau activitate. Aceste persoane dezvoltă adesea pasiuni sau obsesii pentru anumite teme, cum ar fi matematica, tehnologia sau anumite colecții. Acest interes devine central în viața lor, iar orice schimbare poate provoca anxietate sau disconfort.
  4. Dificultăți în adaptarea la schimbări: O altă caracteristică comună este dificultatea de a accepta schimbări în rutină. Persoanele cu Sindrom Asperger preferă adesea structura și predictibilitatea, iar orice abatere de la programul lor zilnic poate crea stres și anxietate.
  5. Sensibilitate senzorială: Mulți indivizi cu Sindrom Asperger au sensibilități senzoriale, adică reacționează exagerat la anumite sunete, mirosuri, texturi sau lumini. De exemplu, zgomotele puternice sau locurile aglomerate le pot provoca disconfort intens.
  6. Dificultăți în exprimarea emoțiilor: Deși persoanele cu Sindrom Asperger au emoții, ele pot avea dificultăți în a le exprima în mod adecvat. De exemplu, pot părea nepăsătoare sau distanțate, chiar dacă în realitate simt emoții puternice. Totodată, pot avea dificultăți în a interpreta emoțiile altora.

Cum se pune diagnosticul de sindrom Asperger

Diagnosticul Sindromului Asperger este pus de un specialist, cum ar fi un psiholog sau un psihiatru, pe baza unor evaluări complexe.

Este important să se țină cont de toate aspectele comportamentale și de interacțiunile sociale ale individului. Testele specifice și observarea atentă a comportamentului pot ajuta la identificarea acestui sindrom.

Deși nu există un tratament care să „vindece” Sindromul Asperger, intervențiile terapeutice pot ajuta la îmbunătățirea calității vieții persoanei afectate.

Terapia cognitiv-comportamentală, terapia ocupațională și consilierea psihologică sunt adesea recomandate pentru a îmbunătăți abilitățile sociale și pentru a reduce anxietatea.

Carmen Alecu
Alecu Carmen

Absolventă de Jurnalism. Am inceput sa lucrez in presa in 2000, la Abracadabra. A urmat Acasa Magazin. Dupa o pauza de cativa ani, am reinceput sa lucrez la EVZ. A urmat EvzMonden si InfoActual. La Doctorul Zilei lucrez din noiembrie 2020.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel