Din cuprinsul articolului
Profesorul Leon Dănăilă, reputat specialist în neurochirurgie, a explicat în detaliu cum funcționează memoria umană și cum este localizată în creier. Potrivit acestuia, hipocampul, o structură situată în lobul temporal al creierului, joacă un rol crucial în procesul de formare și stocare a memoriei.
După ce informațiile sunt procesate în hipocamp, ele sunt redistribuite și localizate în diferite zone ale creierului, în funcție de tipul de memorie. De exemplu, memoria vizuală este preluată și stocată în lobul occipital, în timp ce memoria cognitivă este gestionată de lobul frontal.
Rolul hipocampului în procesul memoriei
Hipocampul, deși relativ mic comparativ cu întreaga capacitate de stocare a memoriei umane, este dens populat cu neuroni care joacă un rol esențial în acumularea și prelucrarea informațiilor.
„Acești neuroni din hipocamp sunt responsabili pentru captarea și păstrarea datelor de memorie. Cercetătorii în neurologie au studiat câtă informație poate stoca o celulă neuronală, având în vedere dimensiunea sa mică, de câțiva microni. S-a descoperit că hipocampul are capacitatea de a produce noi celule nervoase care înlocuiesc cele vechi, atunci când acestea sunt saturate de informație. Astfel, individul poate continua să acumuleze și să stocheze noi date”, explică profesorul Dănăilă.
Pe măsură ce celulele din hipocamp se umplu cu informații, cele vechi încep să se atrofieze și să devină inactive, ceea ce contribuie la fenomenul uitării. „Uitarea nu este un defect, ci un aspect normal al procesului de memorie. Uneori, este necesar să uităm anumite informații pentru a face loc și a putea stoca date mai noi și mai relevante”, adaugă academicianul.
Problemele de memorie și boala Alzheimer
Tulburările de memorie pot fi exacerbate de afecțiuni precum boala Alzheimer, o condiție neurodegenerativă care afectează grav funcțiile cognitive. În cazul bolii Alzheimer, tulburările de memorie sunt însoțite de probleme de limbaj, comportament și funcții executive. Pacienții pot deveni incapabili să efectueze activități obișnuite, cum ar fi pregătirea mesei, și pot manifesta comportamente neobișnuite, cum ar fi plasarea obiectelor în locuri nepotrivite, cum ar fi un pieptene într-o pungă de făină. De asemenea, simptomele includ depresia, confuzia și dezorientarea.
„Boala Alzheimer este o afecțiune complexă pentru care, în prezent, nu există un tratament curativ. Există doar medicamente care pot ajuta la gestionarea simptomelor, dar eficacitatea lor variază și în unele cazuri, rezultatele pot fi limitate. Un exemplu relevant este cazul unui profesor de matematică care, acum 30 de ani, la vârsta de 49 de ani, a început să manifeste simptome de Alzheimer. În urma testelor, a fost diagnosticat cu această afecțiune, ceea ce demonstrează că boala Alzheimer poate începe devreme, nu doar în vârstele înaintate”, concluzionează profesorul Leon Dănăilă.
Această explicație oferă o înțelegere profundă a modului în care funcționează memoria în creier și subliniază complexitatea și provocările asociate cu afecțiuni precum boala Alzheimer, demonstrând importanța cercetării continue și a dezvoltării unor tratamente mai eficiente.
