Din cuprinsul articolului
Europa de Sud Est, inclusiv România, s-a confruntat în premieră cu cel mai lung val de caniculă intensă din ultimii ani. Arşiţa prelungită a ucis mai multe persoane.
Astfel, în total nouă decese au fost înregistrate în ţară din cauza hipertermiei în perioada codului roşu de caniculă, cele mai numeroase fiind în Botoşani.
Din cele nouă decese generate de hipertermie, două au fost în Bucureşti, în zilele de 16 şi 18 iulie. Cele mai multe decese, patru, au fost consemnate în judeţul Botoşani, două dintre acestea producându-se în 16 iulie, un altul în 15 iulie şi unul în 17 iulie.
Un deces având drept cauză hipertermia s-a produs şi la Satu Mare. De asemenea, în judeţul Olt au fost înregistrate două decese, pe 16 iulie si pe 19 iulie, în unul dintre cazuri, fiind vorba despre o persoană care stătuse opt orea în soare.
Vârstnicii, cei mai afectaţi de caniculă
Medicul Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase ”Victor Babeş” din Bucureşti, a atras atenţia că din cauza caniculei, vârstnicii pot avea simptome de meningite sau encefalite şi pot ajunge la spital în stare gravă. Aceste manifestări au loc deoarece creierul pierde capacitatea de termoreglare.
”Perioadele de căldură intensă ne cofruntă şi cu nişte manifestări febrile. Sunt practic pacienţi mai degrabă vârstnici şi care vin la noi cu o patologie asemănătoare unor meningite sau encefalite. Adică febră înaltă, cefalee, poate chiar şi comă, vărsături care nu reprezintă manifestări ale unei boli infecţioase, ci practic tulburări de căldură.
În perioadele acestea de căldură foarte mare, persoanele mai puţin puternice, cu comorbidităţi, pot manifesta aceste tulburări de căldură. Practic se pierde capacitatea de termoreglare.
Creierul îşi pierde capacitatea de a regla temperatura corpului şi dezvoltă manifestări asemănătoare bolilor infecţioase. De fapt nu este o boală infecţioasă, ci cazurile acestea sunt cazuri de hipertermie, asemănătoare unor insolaţii, dar care afectează pacienţii în vârstă”, a declarat Simin Aysel Florescu, la Medika TV, conform News.ro. Potrivit medicului, tratamentul pentru aceste manifestări nu este antibioticul.
Temperatura critică a corpului
Temperatura de repaus a corpului este de obicei de aproximativ 37 grade Celsius. Aceasta este la doar 4 grade Celsius distanță de o catastrofă sub formă de insolație, a declarat Ollie Jay, profesor de căldură și sănătate la Universitatea din Sydney din Australia, unde conduce laboratorul de termoergonomie.
Începe din nou cu sângele care curge pe piele pentru a ajuta la eliminarea căldurii de bază. Asta face ca tensiunea arterială să scadă. Inima răspunde încercând să pompeze mai mult sânge pentru a vă împiedica să leșinați.
„Îi ceri inimii să facă mult mai multă muncă decât trebuie să facă de obicei”, a spus Jay. Pentru cineva cu o afecțiune cardiacă „este ca și cum ai alerga pentru un autobuz cu dodgy (ischio-coarda). Ceva va da.”
A treia cale principală este deshidratarea periculoasă. Pe măsură ce oamenii transpira, ei pierd lichide până la un punct care poate stresa sever rinichii, a spus Jay. Mulți oameni s-ar putea să nu realizeze pericolul lor, a spus Gandhi din Houston.