Din cuprinsul articolului
Bacteria „mâncătoare de carne” a apărut și în România. Managerul Spitalului „Victor Babeș” din București, Simin Aysel Florescu, a observat o schimbare semnificativă în profilul pacienților din România.
Tot mai mulți oameni care lucrează sau au luptat în zone cu risc ridicat aduc cu ei boli tropicale, prezentând o nouă provocare pentru sistemul medical național. Printre aceste afecțiuni se numără și bacteria „mâncătoare de carne”, care a infectat recent 977 de oameni în Japonia.
Creșterea cazurilor de boli tropicale în România
„Începem să ne aliniem la restul lumii în ceea ce privește patologia de import. Nu mai avem doar călători români care vin cu boli achiziționate în diverse zone ale lumii. Începem să avem boli aduse de migranți, de cei care lucrează la noi în țară și de cei care luptă în alte teritorii și se întorc cu boli. Este posibil să începem să avem și refugiați care vin cu patologia specifică zonelor de unde au plecat. Suntem foarte în alertă,” a explicat Simin Aysel Florescu într-o intervenție la Medika TV, potrivit News.ro.
Pentru a face față noilor provocări, la Spitalul „Victor Babeș” din București există un cabinet dedicat persoanelor care călătoresc în zone cu potențial endemic. Aici, oamenii primesc informații despre vaccinuri și tratamente preventive recomandate pentru călătoriile în regiunile respective.
Bacteria „mâncătoare de carne” în România
Simin Aysel Florescu subliniază că Sindromul Șocului Toxic Streptococic (STSS), cauzat de bacteria cunoscută drept „mâncătoare de carne”, observată recent în Japonia, nu reprezintă în prezent o amenințare semnificativă în România.
Această afecțiune poate provoca decesul în doar 48 de ore și este asociată cu infecții streptococice invazive cutanate. Deși boala se răspândește rapid în Japonia, unde au fost raportate 977 de cazuri până la 2 iunie, în România, frecvența acestei boli este considerată „sporadică”.
„Nu cred că reprezintă o amenințare pentru noi în acest moment. Infecțiile streptococice nu sunt ceva nou nicăieri în lume. Sindromul șocului toxic streptococic apare de obicei după infecțiile streptococice invazive cutanate. Am avut și noi cazuri, chiar înainte de pandemie, am tratat un pacient tânăr în terapie intensivă, care s-a vindecat,” a declarat Simin Aysel Florescu.
Prevenirea infecțiilor
Prevenirea acestei afecțiuni include menținerea unei igiene adecvate și consultarea medicului în cazul apariției leziunilor cutanate. Medicii subliniază că, deși infecțiile streptococice nu sunt noi, este esențial ca publicul să fie conștient de simptomele și măsurile preventive pentru a evita complicațiile severe.
Numărul cazurilor de sindrom de șoc toxic streptococic (STSS) a crescut în Japonia, depășind recordul anual anterior de 941. Această infecție bacteriană rară, provocată de streptococii din grupa A, poate deveni rapid mortală, manifestându-se prin febră, dureri musculare, vărsături și alte simptome severe.
Concluzii
„Chiar și cu tratament, STSS poate fi mortală. Din zece persoane infectate cu STSS, până la trei dintre ele mor din cauza infecției,” avertizează Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA. Vârstnicii cu răni deschise sunt cei mai vulnerabili, iar factorii precum scăderea expunerii la bacterii în timpul pandemiei de COVID-19 ar putea contribui la creșterea numărului de cazuri din Japonia.
România rămâne vigilentă în fața acestor provocări medicale, iar autoritățile continuă să monitorizeze situația și să informeze publicul despre măsurile preventive necesare.
