Bolile și stresul: Cum ne afectează starea de sănătate viața anxietatea excesivă

Bolile și stresul. Stresul înseamnă boli sau probleme fizice și psihice cauzate de presiune, tensiune sau anxietate excesivă. Aceste probleme pot include dureri de cap, insomnie, tulburări digestive, tensiune musculară, probleme de concentrare și irascibilitate.

Modalități de relaxare pentru a preveni stresul

Stresul cronic poate avea un impact negativ asupra sănătății pe termen lung și poate crește riscul de apariție a bolilor grave precum hipertensiunea arterială, boli de inimă, diabetul și tulburări ale sistemului imunitar. Este important să gestionăm stresul și să găsim modalități să ne relaxăm pentru a preveni astfel de probleme de sănătate.

Daca o persoana are nevoie de o motivatie pentru a diminua stresul din viata ei, trebuie sa stie ca stresul in sine ar putea sa ii influenteze, intr-un mod destul de serios, starea de sanatate. Stresul nu are doar consecinte emotionale. Acesta poate exacerba multe dintre problemele de sanatate ale unui individ.

Relatia dintre multe probleme de sanatate si stres

Studiile au descoperit relatia dintre multe probleme de sanatate si stres. Pot fi agravate de situatii stresante sau poate creste riscul dezvoltarii unor boli ca: obezitatea, bolile cardiovasculare, boala Alzheimer, diabet, depresie, tulburari gastro-intestinale si astm. Totusi, stresul poate fi gestionat, iar riscurile pentru sanatate pot fi diminuate.

Iata cateva dintre bolile care pot fi declansate de stres

1. Bolile cardiovasculare: cercetatorii considera ca persoanele care au un anumit tip de personalitate sunt predispuse mai mult decat altele la hipertensiune arteriala si probleme cardiovasculare. Nu se stie cauza exacta, dar se pare ca stresul ar putea avea un efect direct asupra inimii si vaselor de sange.

Exista si posibilitatea ca stresul, alaturi de alte probleme cum ar fi fumatul sau obezitatea sa contribuie la cresterea riscurilor dezvoltarii bolilor de inima.

2. Obezitatea: grasimea existenta in exces din jurul taliei prezinta riscuri mai mari pentru sanatate decat grasimea de la nivelul picioarelor sau soldurilor. Se pare ca persoanele stresate se ingrasa mai repede. Stresul ridica nivelul unui hormon numit cortizol care contribuie la cresterea cantitatii de grasime depuse pe abdomen.

3. Astmul: multe studii au demonstrat ca stresul poate agrava astmul. Unele cercetari chiar au evidentiat ca unii parinti bolnavi de astm cronic pot da nastere la copii care sa sufere de aceeasi boala. De asemenea, stresul parintilor determina cresterea sanselor ca unii copii sa fie expusi la aer poluat sau fum, pentru ca mamele lor au fumat in timpul sarcinii sau dupa aceasta, potrivit sfatulmedicului.ro.

4. Diabetul zaharat: stresul poate agrava diabetul zaharat in doua moduri. In primul rand, creste probabilitatea neglijarii alimentatiei sanatoase si predispune catre consum excesiv de alimente. In al doilea rand, se pare ca acesta ar ridica nivelurile de glucoza al unora dintre bolnavii cu diabet zaharat de tip 2.

5. Durerile de cap:  stresul este considerat principalul factor declansator al durerilor de cap, nu doar a celor cauzate de tensiune, ci si al migrenelor.

6. Depresia si anxietatea: nu este nicio surpriza ca stresul cronic, ca urmare a perioadelor de stres intens, este legat de depresie si anxietate. Rezultatele unui sondaj recent au confirmat ca persoanele care s-au stresat din cauza problemelor profesionale (cum ar fi exigenta solicitata la locul de munca si recompensa scazuta) au avut un risc cu 80% mai mare de a manifesta depresie in perioada imediat urmatoare.

7. Problemele gastrointestinale: stresul nu provoaca ulcerul, dar poate sa il agraveze. De asemenea, stresul este cel care poate da nastere diverselor afectiuni gastrointestinale, cum ar fi arsuri cronice la stomac (boala de reflux gastroesofagian si sindrom de colon iritabil).

8. Alzheimer: un studiu realizat pe animale a constatat ca stresul ar putea agrava boala Alzheimer, accelerand formarea leziunilor cerebrale. In urma unor analize, s-a comparat ADN-ul mamelor care au experimentat situatii stresante (au avut grija de un copil bolnav cronic) cu cel al femeilor care nu s-au aflat in aceasta situatie.

9. Decesul prematur: in urma unor cercetari, s-au analizat efectele stresului asupra sanatatii persoanelor in varsta care au grija de partenerii lor, care se afla in mod natural sub stres. Acestea au constatat ca persoanele care ii ingrijesc au un risc cu 63% mai ridicat de deces, decat cei de varsta lor care nu au avut astfel de experiente.