Din cuprinsul articolului
O navă antică din lemn datând din timpul dinastiei Qing (secolele XVII-XX), considerată una dintre cele mai mari și mai bine conservate epave descoperite vreodată în apele chineze, a fost repusă la apă astăzi în largul coastei megalopolisului Shanghai (est).
Nava, care va oferi o nouă perspectivă asupra tehnologiei navale folosite în epocă, a navigat în timpul domniei împăratului Tongzhi (1862-1875) și s-a scufundat în estuarul râului Yangtze.
Arheologii chinezi reflotează o navă misterioasă plină de relicve și comori
Nava, descoperită în 2015 în timpul unui studiu subacvatic, măsoară aproximativ 38,1 metri lungime și 9,9 metri lățime și este formată din 31 de compartimente în care au fost găsite relicve culturale, a relatat agenția de presă de stat Xinhua.
Arheologii cred că studiul lor ar putea contribui la analiza ceramicii dinastiei Qing și a istoriei economice, deoarece pe epavă a fost găsit porțelan fabricat în orașul Jingdezhen, în provincia centrală Jiangxi, „capitala porțelanului” din China.
Operațiunea de salvare, transmisă în direct în ultimele sale momente de către televiziunea de stat CCTV, a folosit un dispozitiv de imagistică subacvatică pentru ape noroioase și o tehnologie de tunelare de protecție.
Potrivit autorităților locale, epava va fi mutată în curând pe un doc din apropierea râului Huangpu pentru continuarea conservării și a cercetărilor arheologice.
Contextul parcursului de descoperire
În ultimii ani, China a alocat resurse considerabile pentru a recupera epavele din mările sale, în special în disputata Mare a Chinei de Sud, care, fiind un pasaj pe vechiul Drum maritim al mătăsii, ascunde sub apele sale o bogăție de comori istorice.
Una dintre cele mai faimoase până în prezent este Nanhai 1, epava unei nave comerciale care s-a scufundat în timpul dinastiei Song (960-1279) și din care au fost recuperate în 2007 peste 180.000 de fragmente și piese de porțelan, precum și 181 de obiecte de aur și ornamente.
Cui Yong, care a condus echipa care a investigat Nanhai 1, a declarat despre noile descoperiri la o adâncime de 3.000 de metri că este o piatră de hotar care plasează China „la egalitate cu alte țări avansate în domeniul arheologiei subacvatice”.
Sursa: EFE