Din cuprinsul articolului
Tulburări de învățare. Dislexia este observată în general în rândul copiilor, dar trebuie reținut faptul că poate fi prezentă și în rândul adulților. Este o afecțiune care persistă de-a lungul întregii vieți.
În ciuda a ceea ce pare, dislexia nu reprezintă un deficit de inteligență. Dimpotrivă. Există personalități celebre printre dislexici.
Inventatorul Thomas Edison, pictorul Leonardo Da Vinci, Pablo Picasso, Alexander Graham Bell, Albert Einstein, George Washington, Thomas Jefferson, Winston Churchill sunt doar o parte dintre geniile care au suferit de dislexie şi pe care boala nu i-a împiedicat să rămână în istorie. Actori cunoscuţi cu aceeaşi boală sunt Tom Cruise, Whoopi Goldberg, Keanu Reeves sau Robin Williams.
Tulburări de învățare care pot fi asociate cu dislexia
Dislexia este o tulburare de învățare care afectează abilitățile de citire, scriere și ortografie, dar poate fi asociată și cu alte tulburări specifice de învățare și de neurodezvoltare. Iată câteva dintre acestea:
- Disgrafia: Este o tulburare care afectează abilitatea de a scrie corect și fluent. Persoanele cu disgrafie pot avea dificultăți în formarea literelor, în spațierea cuvintelor și în organizarea scrisului pe pagină.
- Disortografia: Această tulburare se manifestă prin dificultăți în ortografie. Persoanele cu disortografie pot face greșeli frecvente în scrierea corectă a cuvintelor, inclusiv inversarea literelor sau a silabelor.
- Discalculia: Este o tulburare specifică de învățare care afectează abilitățile matematice. Persoanele cu discalculie pot avea dificultăți în înțelegerea conceptelor matematice, în efectuarea operațiilor aritmetice și în rezolvarea problemelor matematice.
- ADHD (Tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție): Deși nu este strict o tulburare de învățare, ADHD poate fi asociată cu dislexia. Persoanele cu ADHD pot avea dificultăți în concentrare, în organizarea informațiilor și în gestionarea sarcinilor școlare.
- Dispraxia: Această tulburare afectează coordonarea motorie și abilitățile de planificare a mișcărilor. Persoanele cu dispraxie pot avea dificultăți în scriere, desen sau alte activități care necesită coordonare fină.
- Tulburările de limbaj și comunicare: Dislexia poate fi asociată cu dificultăți în exprimarea verbală, în înțelegerea limbajului scris sau vorbit și în comunicarea socială.
Este important ca persoanele cu suspiciuni de dislexie sau părinții care observă simptome să caute ajutor de la profesioniști în domeniul sănătății și educației pentru evaluare și sprijin adecvat. Cu sprijin corespunzător și intervenții timpurii, persoanele afectate pot învăța să facă față și să își dezvolte abilitățile.
Cele mai eficiente metode de tratament pentru aceste tulburări
Tratamentul pentru tulburările de învățare, inclusiv dislexie, poate varia în funcție de tipul și severitatea tulburării, dar există câteva metode eficiente:
- Terapia de remediere a cititului (ORT): Aceasta este o metodă de bază pentru tratarea dislexiei. Terapeuții specializați în ORT lucrează cu copiii pentru a îmbunătăți abilitățile de citire, decodare și înțelegere a textului scris. Aceasta implică exerciții specifice pentru recunoașterea literelor, sunetelor și cuvintelor.
- Sprijin educațional individualizat: Elevii cu dislexie pot beneficia de adaptări în cadrul școlii, cum ar fi timp suplimentar la teste, utilizarea tehnologiei asistive (de exemplu, software de citire cu voce tare), și strategii de învățare personalizate.
- Terapia vizuală și auditivă: Aceste terapii se concentrează pe îmbunătățirea abilităților vizuale și auditive. Exercițiile specifice pot ajuta la corectarea deficiențelor în procesarea informațiilor vizuale și auditive.
- Terapia comportamentală și psihologică: Aceasta poate ajuta copiii să dezvolte strategii de gestionare a stresului, a anxietății și a frustrării legate de dificultățile de învățare. Terapia cognitiv-comportamentală poate fi utilă.
- Medicație: Deși nu există medicamente specifice pentru tratarea dislexiei, unele medicamente pot ajuta la gestionarea simptomelor asociate, cum ar fi anxietatea sau depresia.
- Suportul familiar și școlar: Implicarea părinților și a cadrelor didactice este esențială. Înțelegerea și sprijinul din partea familiei și a profesorilor pot face o diferență semnificativă în succesul copiilor cu dislexie.
Este important să se înceapă tratamentul cât mai devreme posibil pentru a maximiza progresul și a ajuta copiii să-și dezvolte abilitățile de învățare. Consultarea cu un specialist în tulburări de învățare este crucială pentru a stabili un plan de tratament individualizat
