Din cuprinsul articolului
Cele mai comune cauze ale ale colesterolului mărit. Alimentația, stresul sau greutatea excesivă sunt doar trei dintre multiplele cauze ale colesterolului mărit, cunoscut și sub numele de hipercolesterolemie, este o afecțiune în care nivelul de colesterol din sânge este mai mare decât nivelul normal.
Colesterolul este o substanță grasă esențială pentru funcționarea corectă a corpului, dar nivelurile ridicate de colesterol pot crește riscul de boli cardiovasculare, cum ar fi ateroscleroza și accidentul vascular cerebral.
Dr. Livia Claudia Todireasa, medic specialist medicina de familie, enumerat opt cauze ale colesterolului mărit
Hipercolesterolemiei sunt diverse, incluzând istoricul familial și alimentația. Nivelul de colestrol este măsurat printr-un test de sânge.
Acest test se face cu condiția că pacientul să nu consume alimente grase în ultimele 12 ore și nici medicamente care pot influenta rezultatul. În acest fel se obțin 4 rezultate ce corespund următoarelor fracțiuni: LDL colesterolul(colesterolul rău); HDL colesterolul(colesterolul bun) trigliceridele și Colesterol total (sânge).
Colesterolul crescut
În cazul adulților, colesterolul crescut atinge un nivel egal sau mai mare de 240 mg/dl. Colesterolul la limita (borderline crescut) se situează intre valorile 200 și 239 mg/dl. Un nivel bun al colesterolului este mai mic de 200 mg/dl;
Vă prezentam câteva dintre cele mai comune cauze ale acestei condiții medicale:
1. Alimentația
Optarea pentru o regim alimentar bogat în grăsimi saturate poate fi o principala cauza a colesteroului mărit. Grăsimile monosaturate și polisaturate regăsesc în alune sau peste pot ajuta la sării colesterolului LDL.
2. Stresul
Numeroase studii demonstrează legătură dintre nivelul de stres și creșterea colesterolului din sânge, stresul afectând direct anumite obiceiuri și stilul de viață în ansamblu.
Hormonii de stres (adrenalina și cortizolul) favorizează producerea de colesterol, substanță grasa produsa de ficat pentru asigurarea energiei necesare organismului și reparării celulelor degradate.
Problema care intervine însă este nivelul prea mare de colesterol care poate bloca arterele și conduce la o criza cardiaca sau un atac cerebral.
În momente de stres, cortizolul are efectul adițional de a produce mai mult zahar – sursa de energie de scurt timp pentru organism.
Cercetările au indicat că aceste depozite de grăsime se localizează, de regula, la nivelul abdomenului – crescând astfel riscul pentru afecțiuni cardiovasculare sau diabet.
3. Greutatea excesiva
În mod normal, greutatea excesiva este în directa relație cu nivelul crescut al colesterolului, având în vedere faptul că organismul stochează calorii și trigliceride în exces. Supraponderabilitatea poate duce la creșterea trigliceridelor; aceasta modificare din organism, favorizează micșorarea colesterolului bun (HDL).
Scăderea în greutate cu macar 10% fata de greutatea inițială contribuie considerabil la imbuntatatirea stării de sănătate și a nivelului de colesterol din sânge.
4. Nivelul de activitate
Persoanele inactive sau cele care au un stil de viață sedentar, prezinta risc crescut de hipercolesterolemie sau boli cardiovasculare. Sedentarismul poate creste nivelul colesterolului LDL – colesterolul rău și favorizează scăderea colesterolului bun HDL.
5. Vârstă și sexul
După depășirea vârstei de 20 de ani, nivelul colesterolului începe să crească, în mod natural. În cazul persoanelor de sex masculin, colesterolul începe să scadă după vârstă de 50 de ani; în ceea ce privește sexul feminin, colesterolul se menține la nivel relativ scăzut până la menopauza, după care începe să crească ajungând la un nivel apropiat cu cel prezent la sexul masculin.
6. Starea generala de sănătate
Consultul medical anual este foarte important, iar medicul specialist trebuie să fie informat corect cu privire la riscul de boli cardiovasculare al pacientului.
Anumite afecțiuni cum ar fi diabetul sau hipotiroidismul, pot duce la creșterea nivelului colesterolului.
7. Istoricul familial
În unele situații, hipercolesterolemia poate fi prezenta în cazul unor pacienți tineri, nu din motive ale unei stări permanente de sănătate precara, ci din cauze genetice.
Unele afecțiuni moștenite, precum hiperlipidemia sau hipercolesterolemia pot duce la nivele periculoase ale colesterolului din sânge, dificil de controlat. Din acest motiv, nivelul colesterolului trebuie menținut constant, prin dieta și/sau medicație.
Cu toate acestea, anumite anomalii genetice pot favoriza creșterea nivelului de colesterol, indiferent de stilul de viață sau dieta adoptata de pacient – Hipercolesterolemia familiala este o condiție medicala cu transmitere genetica, care determina creșterea anormala a nivelului de colestrol din sânge.
8. Fumatul
Unul dintre efectele nocive ăla tutunului îl reprezintă scăderea nivelului colesterolului bun. Fumatul duce la scăderea nivelului colesterolului HDL și este direct responsabil de aproximativ 20% dintre decesele cauzate de afecțiunile inimii.
În momentul în care o persoana renunță la fumat, în câteva săptămâni – luni (în funcție de caz) nivelul HDL atinge limitele normale. HDL-ul este afectat nu numai prin fumatul activ, ci și prin cel pasiv.
Conform cercetătorilor, colesterolul crescut (LDL) în prezenta fumatului prezinta un risc crescut pentru anumite forme de boli arteriale periferice, potrivit sfatulmedicului.ro.