Din cuprinsul articolului
Scolioza este o curbură a coloanei vertebrale dintr-o parte în alta. Aceasta diferă de curbura naturală a corpului dumneavoastră din față în spate. De obicei, este ușoară și nu provoacă simptome, dar poate duce la dureri de spate și la o postură anormală. Un furnizor de asistență medicală diagnostichează cel mai adesea această afecțiune în timpul adolescenței. Tratamentul include fizioterapie, orteze și intervenții chirurgicale.
Ce este scolioza?
Scolioza este o curbură anormală a coloanei vertebrale dintr-o parte în alta. Coloana dumneavoastră vertebrală (coloana vertebrală) are în mod natural o ușoară curbură înainte și înapoi. În cazul scoliozei, coloana vertebrală se curbează spre stânga și spre dreapta în formă de C sau S, potrivit Cleveland Clinic.
Cele mai multe cazuri de scolioză sunt ușoare, nu provoacă simptome și nu necesită tratament. Cazurile severe pot provoca o postură inegală și dureri. Tratamentul poate include purtarea unei orteze sau o intervenție chirurgicală.
Care sunt tipurile de scolioză?
Există trei tipuri de scolioză:
- scolioza idiopatică: Acesta este cel mai frecvent tip. „Idiopatică” înseamnă că nu se cunoaște cauza. Cercetările indică faptul că se întâlnește în familii și că are o legătură genetică (ereditară).
- Scolioza congenitală: Aceasta este o anomalie rară a coloanei vertebrale pe care un furnizor de asistență medicală o poate detecta la naștere. Aceasta apare atunci când vertebrele (oasele care alcătuiesc coloana vertebrală) nu se formează așa cum ar trebui în timpul dezvoltării embrionare.
- Scolioza neuromusculară: Anomalii la nivelul mușchilor și nervilor care vă susțin coloana vertebrală cauzează acest tip. De obicei, apare alături de afecțiuni neurologice (nervoase) sau musculare, cum ar fi o accidentare, paralizie cerebrală, spina bifida sau distrofie musculară.
Este posibil să auziți furnizorul dvs. de servicii medicale referindu-se la scolioza diagnosticată la vârsta adultă ca scolioză cu debut la vârsta adultă sau scolioză degenerativă. Este posibil să fi avut scolioză ușoară, nediagnosticată, de-a lungul vieții dumneavoastră. Simptomele pot crește sau pot apărea pe măsură ce corpul dumneavoastră îmbătrânește, ceea ce duce la un diagnostic târziu. Mai exact, scolioza cu debut la vârsta adultă apare atunci când discurile și articulațiile dumneavoastră slăbesc sau când pierdeți densitate osoasă (osteoporoză).
Furnizorii de servicii medicale folosesc nume diferite pentru a se referi la scolioza idiopatică în funcție de momentul în care este diagnosticată:
- Scolioza infantilă: Mai mică de 3 ani.
- Scolioza juvenilă: Între 4 și 10 ani.
- Scolioza adolescentină: Între 11 și 18 ani.
- Scolioza idiopatică a adultului: Diagnosticată oricând după vârsta de 18 ani, când creșterea scheletului este completă.
Cât de frecventă este scolioza?
Se estimează că scolioza afectează aproximativ 2% dintre persoanele din întreaga lume. În Statele Unite, acest lucru înseamnă peste 6 milioane de persoane.
Factori de risc in scolioza
Scolioza este principala problema care afecteaza copiii de varsta scolara, iar la aproximativ 80% dintre pacienti, cauza este necunoscuta. Printre factorii de risc ce contribuie la aparitia bolii se afla:
- Varsta – scolioza debuteaza odata cu perioada de crestere, in timpul pubertatii;
- Sexul – desi scolioza poate afecta ambele sexe, boala progreseaza mai repede la fete si femei;
- Prezenta defectelor congenitale;
- Realizarea de rasuciri sau indoiri anormale ale coloanei vertebrale.
Semne si simptome scolioza
Deseori, simptomele sunt observate mai ales de cei din jur. Odata ce coloana vertebrala creste, aceasta impinge umerii si soldurile, astfel ca acesti pot parea asimetrici. De cele mai multe ori, scolioza nu afecteaza miscarea si nici nu provoaca dureri de spate consistente, pana in momentul in care curbura devine severa.
Uneori, pot aparea dureri inexplicabile de spate, deoarece curbura coloanei vertebrale pune presiune asupra nervilor spinali si, uneori, asupra intregii maduve a spinarii. Pe langa durerea usoara, cel putin la inceput, pot aparea slabiciunea, amorteala si durerea la nivelul extremitatilor inferioare.
Un alt indiciu al scoliozei este senzatia de oboseala, dupa perioade lungi de sedere sau de stat in picioare. Pe masura ce coloana devine mai deformata, muschii trebuie sa depuna un efort suplimentar pentru a mentine corpul aliniat.
In timp si in lipsa tratamentului, scolioza avanseaza si ajunge sa exercite o presiune asupra cavitatii toracice, restrangand capacitatea persoanei de a respira usor si amplu.
Complicatiile scoliozei
Chiar daca in cele mai multe cazuri pacientii prezinta o forma usoara de scolioza, afectiunea poate provoca uneori complicatii precum:
- probleme cu respiratia: in cazul scoliozei severe, coastele pot pune presiune pe plamani, ceea ce face face mai dificila respiratia;
- probleme de spate: persoanele cu scolioza sunt mai susceptibile sa aiba dureri cronice de spate;
- modificari ale corpului: solduri si umeri inegali, coaste proeminente (6). Persoanele care au scolioza sunt constiente de aspectul lor.
Stabilirea diagnosticului in cazul scoliozei
Consult fizic
Primul pas pe care medicul il face pentru a vedea daca pacientul are sau nu scolioza este consultul fizic. Medicul examineaza spatele, in timp ce pacientul sta cu bratele in lateral.
Medicul verifica curbura coloanei vertebrale si daca umerii si zona taliei sunt simetrice. De asemenea, medicul poate solicita pacientului sa se aplece in fata, pentru a identifica orice curbura in partea superioara si inferioara a spatelui.
Se pot solicita teste imagistice, pentru a vedea mai bine pozitia coloanei vertebrale.
Teste imagistice
Testele imagistice pe care medicul le poate recomanda sunt:
- radiografie: se obtine o imagine a coloanei vertebrale;
- rezonanta magnetica nucleara (RMN): testul utilizeaza unde radio si magnetice si se obtin imagini detaliate a oaselor si tesutului din jur;
- tomografie computerizata (CT): cu ajutorul razelor X se obtin imagini 3D a corpului;
- scintigrafie osoasa: este un test care evidentiaza anomaliile coloanei vertebrale.
