Sari la conținut

Apneea de somn

Apneea de somn este o tulburare gravă de somn caracterizată prin oprirea temporară a respirației sau respirații superficiale în timpul somnului. Aceste întreruperi pot dura de la câteva secunde până la minute și se pot repeta de multe ori pe oră.

De obicei, respirația normală se reia cu un sforăit puternic sau cu un sunet înecat, iar acest ciclu perturbă somnul profund și poate duce la somnolență excesivă pe timpul zilei, dificultăți de concentrare, și, în cazuri grave, poate crește riscul de afecțiuni cardiace, hipertensiune arterială, și alte probleme de sănătate.

Există două tipuri principale de apnee de somn: apneea obstructivă de somn (AOS), cea mai comună formă, care apare când musculatura gâtului se relaxează excesiv și blochează căile respiratorii; și apneea centrală de somn, care se întâmplă când creierul nu transmite corect semnalele către mușchii care controlează respirația.

Tratamentul poate varia de la modificări ale stilului de viață, cum ar fi pierderea în greutate sau evitarea alcoolului, până la utilizarea de dispozitive de asistență respiratorie în timpul somnului sau, în cazuri grave, intervenții chirurgicale.

Cum știi că suferi de apnee de somn

Există mai multe semne și simptome care pot indica prezența apneei de somn. Printre acestea se numără:

  • Sforăit puternic: Persoanele cu apnee de somn pot avea un sforăit puternic și regulat, care poate fi întrerupt de perioade de pauză în respirație sau de sunete de sufocare.
  • Episoade de oprire a respirației în timpul somnului: Un partener de viață sau un membru al familiei poate observa că persoana care doarme prezintă episoade de oprire a respirației în timpul somnului, urmate de reluarea respirației cu un sunet de sufocare sau o respirație grea.
  • Somnolență excesivă pe timpul zilei: Persoanele cu apnee de somn pot fi extrem de somnolente în timpul zilei, chiar dacă au avut o noapte de somn aparent normală.
  • Lipsa energiei și oboseala cronică: Apneea de somn poate duce la lipsa de energie și la oboseală persistentă pe tot parcursul zilei, indiferent de cât de mult timp a dormit o persoană în timpul nopții.
  • Dificultăți de concentrare și memorie: Apneea de somn poate afecta capacitatea de concentrare și memorie, ceea ce poate duce la dificultăți în activitățile zilnice și la performanță scăzută la locul de muncă sau în școală.
  • Dureri de cap dimineața: Persoanele cu apnee de somn pot avea dureri de cap dimineața, care pot fi rezultatul unui somn perturbat și al scăderii oxigenului în sânge.
  • Hipertensiune arterială: Apneea de somn poate fi asociată cu hipertensiunea arterială și alte probleme cardiace, deci persoanele care suferă de această afecțiune ar trebui să fie monitorizate cu atenție.

Metode de diagnostic

Apneea de somn poate fi diagnosticată printr-un proces care implică evaluarea simptomelor și efectuarea unor teste specializate. Iată câteva modalități prin care se poate realiza diagnosticul:

  • Evaluarea simptomelor: Medicul va întreba pacientul despre simptomele sale, inclusiv despre sforăitul puternic, oprirea respirației în timpul somnului, somnolența excesivă pe timpul zilei, oboseala cronică, durerile de cap dimineața și alte probleme asociate.
  • Anamneză și examinare fizică: Medicul va lua o anamneză detaliată și va efectua un examen fizic pentru a identifica eventualele factori de risc și pentru a exclude alte afecțiuni care ar putea provoca simptome similare.
  • Teste de somn la domiciliu: În unele cazuri, medicul poate recomanda un test de somn la domiciliu, în care pacientul este echipat cu un dispozitiv portabil care înregistrează activitatea respiratorie, nivelul de oxigen din sânge și alte parametri în timpul somnului.
  • Polisomnografie: Pentru un diagnostic mai precis, medicul poate recomanda o polisomnografie, care este un test de somn efectuat într-un laborator specializat de somnologie. Acest test înregistrează mai mulți parametri, inclusiv activitatea cerebrală, ritmul cardiac, mișcările ochilor și musculatura gâtului, pentru a detecta episodul de apnee și alte tulburări de somn.
  • Teste suplimentare: În unele cazuri, medicul poate recomanda teste suplimentare, cum ar fi oximetria de puls pentru a măsura nivelul de oxigen din sânge sau teste de sânge pentru a evalua nivelurile hormonilor și alte substanțe care ar putea fi implicate în apneea de somn.

Tratament

Tratamentul pentru apneea de somn poate varia în funcție de severitatea și tipul acestei tulburări, precum și de alte condiții medicale ale pacientului. Unele opțiuni de tratament includ:

  • Modificări ale stilului de viață: Pentru unii pacienți, modificările stilului de viață pot ajuta la reducerea sau controlarea simptomelor apneei de somn. Aceste modificări pot include pierderea în greutate, evitarea alcoolului și a sedativelor, dormitul pe o parte în locul dormitului pe spate și renunțarea la fumat.
  • Terapie cu CPAP (presiune pozitivă continuă în căile respiratorii): CPAP este o terapie care implică utilizarea unui dispozitiv care suflă aer sub presiune în căile respiratorii pentru a menține deschise căile respiratorii în timpul somnului. Acest tratament este eficient pentru apneea de somn obstructivă și poate ajuta la reducerea simptomelor precum sforăitul puternic și somnolența diurnă excesivă.
  • Dispozitive orale: Dispozitivele orale sunt dispozitive purtate în gură pe timpul nopții care ajută la menținerea deschiderii căilor respiratorii. Aceste dispozitive pot fi utile pentru pacienții cu apnee de somn ușoară sau moderată sau pentru cei care nu tolerează terapia cu CPAP.
  • Chirurgie: În cazuri selectate, chirurgia poate fi o opțiune pentru tratamentul apneei de somn. Aceasta poate implica îndepărtarea amigdalelor și a vegetațiilor adenoide, corectarea deviațiilor septului nazal sau a polipilor nazali, sau alte proceduri care să îmbunătățească deschiderea căilor respiratorii superioare.
  • Terapie cu presiune pozitivă bipap (Bilevel Positive Airway Pressure): Această terapie utilizează două niveluri diferite de presiune, unul pentru inhalare și unul pentru expirare, pentru a ajuta la menținerea deschiderii căilor respiratorii.
  • Alte tratamente: În unele cazuri, medicul poate recomanda alte tratamente sau terapii, cum ar fi terapia cu oxigen suplimentar sau intervenții chirurgicale mai complexe pentru a trata apneea de somn.
Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel