Din cuprinsul articolului
Obiceiul care îmbătrânește creierul cu cinci ani. Persoanele care obișnuiesc să piardă nopțile se pot confrunta cu pierderi de memorie și probleme de concentrare.
Un nou studiu al cercetătorilor americani a scos la iveală că o proastă calitate a somnului crește cu 50% riscul declinului mintal, echivalentul îmbătrânirii creierului cu cinci ani.
Studiul a fost publicat în jurnalul Sleep și a implicat 2.820 de bărbați de 76 de ani. Fiecărui participant i-au fost montitorizate obiceiurile legate de odihnă mai mult de cinci nopți la rând și apoi le-au fost testate capacitatea de planificare, de luare a deciziilor, de corectare a greșelilor și gândirea abstractă.
Dr. Safwan Badr, președinte la American Academy of Sleep Medicine, a spus: ”Acest studiu ne demonstrează că un somn sănătos implică atât cantitate cât și calitate. Fiind un element important la unui stil de viață sănătos, somnul este esențial pentru funcționarea optimă a creierului”.
Această informație a apărut la o lună după ce un alt studiu a arătat că o noapte nedormită produce aceleași schimbări în creier ca o lovitură puternică la cap.
Lipsa somnului scade imunitatea
”Lipsa somnului sau o calitate proastă a somnului au un impact negativ pe termen scurt şi lung asupra sănătăţii pacienţilor şi se pot asocia inclusiv cu obezitate, diabet, slăbirea sistemului imunitar, unele cancere şi apariţia condiţiilor favorizante ale depresiei sau anxietăţii”, a declarat Prof. Dr. Florin Mihălţan, Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, pentru doctorulzilei.ro.
Pe lângă impactul asupra memoriei și concentrării, un somn de proastă calitate sau insuficient poate avea efecte adverse pe termen lung și scurt asupra sănătății fizice și mentale. În contextul studiului publicat în jurnalul Sleep, care a arătat că calitatea slabă a somnului poate accelera declinul cognitiv echivalent cu îmbătrânirea creierului cu cinci ani, este important să subliniem și alte consecințe asociate cu somnul deficitar.
Cercetările sugerează că somnul joacă un rol crucial în capacitatea organismului de a se repara și regenera. Un somn insuficient poate influența negativ sistemul imunitar, reducând eficacitatea răspunsului imun și crescând susceptibilitatea la infecții. De asemenea, somnul afectează echilibrul hormonal, inclusiv hormonii implicați în reglarea apetitului, care pot contribui la dezvoltarea obezității și a diabetului.
Pe lângă efectele asupra sistemului imunitar și riscului crescut de boli cronice, calitatea slabă a somnului este asociată și cu tulburări de dispoziție, precum depresia și anxietatea. În lipsa unui somn odihnitor, creierul nu poate procesa corespunzător emoțiile și stresul, ceea ce poate duce la dificultăți în gestionarea emoțiilor și a stresului cotidian.
Recomandările pentru îmbunătățirea calității somnului includ stabilirea unei rutine regulate de somn, evitarea expunerii la ecrane luminoase înainte de culcare, limitarea consumului de cafeină și alcool, și crearea unui mediu propice pentru somn, adică o cameră liniștită, întunecată și la o temperatură confortabilă. De asemenea, exercițiile fizice regulate, dar nu imediat înainte de culcare, pot ajuta la îmbunătățirea calității somnului.
Este vital să acordăm atenție semnalelor trimise de corpul nostru și să căutăm sfatul unui specialist dacă întâmpinăm probleme persistente legate de somn. Abordând problema calității somnului, putem îmbunătăți nu doar sănătatea creierului și funcția cognitivă, dar și starea generală de sănătate și calitatea vieții.
Alte obiceiuri care îmbătrânesc creierul
Pe lângă lipsa somnului de calitate, există mai multe obiceiuri care pot accelera îmbătrânirea prematură a creierului. Iată câteva dintre aceste obiceiuri:
- Alimentația săracă în nutrienți: O dietă bogată în zaharuri rafinate, grăsimi saturate și alimente procesate poate afecta negativ funcționarea creierului și poate crește riscul de boli neurodegenerative.
- Sedentarismul: Lipsa activității fizice nu numai că afectează sănătatea fizică, dar poate și încetini circulația sângelui către creier, ceea ce duce la o scădere a funcțiilor cognitive.
- Fumatul: Fumatul poate reduce cantitatea de oxigen care ajunge la creier, contribuind astfel la declinul cognitiv și la creșterea riscului de boli vasculare și Alzheimer.
- Consumul excesiv de alcool: Alcoolul poate distruge celulele nervoase și poate altera chimia creierului, ducând la pierderea memoriei și la deteriorarea cognitivă pe termen lung.
- Stresul cronic: Stresul constant poate duce la eliberarea prelungită a hormonilor de stres, cum ar fi cortizolul, care poate deteriora creierul și poate afecta memoria și învățarea.
- Izolarea socială: Lipsa interacțiunilor sociale poate crește riscul de depresie și de declin cognitiv, întrucât interacțiunea cu alții stimulează funcțiile creierului.
- Neglijarea sănătății mintale: Depresia, anxietatea și alte tulburări de sănătate mintală netratate pot afecta negativ sănătatea creierului pe termen lung.
- Expunerea prelungită la ecrane înainte de culcare: Lumina albastră emisă de ecranele digitale poate perturba ritmul circadian și calitatea somnului, ceea ce afectează sănătatea cerebrală.
- Nerespectarea igienei somnului: Obiceiurile proaste de somn, cum ar fi orarele neregulate de somn și un mediu de dormit neprielnic, pot perturba somnul REM și pot afecta capacitatea creierului de a se regenera.