Din cuprinsul articolului
Bullying-ul în copilărie poate crește riscul pentru sănătatea mintală de trei ori. Specialiștii trag un semnal de alarmă îngrijorător.
Copiii care sunt hărțuiți la vârsta de 11 ani dezvoltă o neîncredere interpersonală puternică pe măsură ce cresc și sunt expuși unui risc de trei ori mai mare de a dezvolta probleme de sănătate mintală la sfârșitul adolescenței, a constatat un studiu.
Studiul, co-condus de UCLA Health și Universitatea din Glasgow și publicat în revista Nature Mental Health, sugerează că amenințările sociale, cum ar fi hărțuirea, pot influența sănătatea mintală a copilului prin stimularea credinței că nu se poate avea încredere în alții sau că lumea este ostilă, periculoasă sau imprevizibilă.
Aceste credințe duc la dezvoltarea unor probleme de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea, depresia, hiperactivitatea și furia, în anii următori.
Bullying-ul în copilărie poate crește riscul pentru sănătatea mintală de trei ori
Studiile anterioare arătaseră deja legătura potențială dintre hărțuirea în copilărie și problemele de sănătate mintală, cum ar fi depresia, abuzul de substanțe, anxietatea și autovătămarea. Cu toate acestea, studiul actual a confirmat calea modului în care bullying-ul duce la neîncredere și în cele din urmă se dezvoltă în probleme de sănătate mintală.
Cercetătorii au evaluat un eșantion de populație de aproximativ 10.000 de copii din Marea Britanie, care făceau parte din Millennium Cohort Study, și au descoperit că copiii agresați la vârsta de 11 ani au dezvoltat o neîncredere interpersonală mai mare până la vârsta de 14 ani.
Studiul a arătat că au de aproximativ 3,5 ori mai multe șanse să experimenteze clinic preocupări semnificative de sănătate mintală până la vârsta de 17 ani în comparație cu cei care au dezvoltat mai puțină neîncredere.
E nevoie de programe școlare care să cultive încrederea interpersonală
„Există puține subiecte de sănătate publică mai importante decât sănătatea mintală a tinerilor în acest moment.
Pentru a-i ajuta pe adolescenți să-și atingă potențialul maxim, trebuie să investim în cercetare care identifică factorii de risc pentru sănătatea precară și care traduce aceste cunoștințe în programe de prevenire care pot îmbunătăți sănătatea și rezistența pe tot parcursul vieții”, a spus dr. George Slavich, care conduce Laboratorul de Evaluare și Cercetare a Stresului UCLA Health.
El speră că descoperirile lor ar putea ajuta instituțiile academice să dezvolte noi intervenții bazate pe dovezi pentru a contracara impactul negativ al agresiunii asupra sănătății mintale.
„Ceea ce sugerează aceste date este că avem într-adevăr nevoie de programe școlare care să contribuie la stimularea unui sentiment de încredere interpersonală la nivel de clasă și școală.
O modalitate de a face acest lucru ar fi să dezvoltăm programe bazate pe dovezi, care se concentrează în special pe tranziția la liceu și facultate, iar școala este o oportunitate de a dezvolta relații apropiate și de lungă durată”, a mai spus Slavich.
