Din cuprinsul articolului
Pâinea îngrașă? Acest subiect este deosebit de interesant și important, deoarece ne oferă o perspectivă asupra modului în care trebuie să o consumăm.
Mihaela Bilic, unul dintre cei mai cunoscuți nutriționiști din România, a demontat miturile despre pâine. Ea spune că, de fapt, pâinea este acuzată că îngrașă și că produce intoleranțe, că nu are valoare nutritivă, că este prea albă, rafinată și plină de chimicale.
Dr. Bilic: Nu îngrașă atât de mult cât îngrașă lucruruile care le pui pe ea
„La capitolul pâine trebuie să realizăm că ea se combină bine cu tot ce este gras: cu mezelurile, cu brânzeturile, cu salata de vinete, cu salata de icre.
Painea are undeva în jur de 200-220 de calorii pe suta de grame, pe când brânzeturile sau mezelurile sunt de la 300 în sus. Contează foarte mult proporția și contează foarte mult să nu dăm vina pe pâine. În momentul în care punem pâinea în ecuație plăcerea de a mânca crește.
În momentul în care intră pâinea în farfurie, respectiva masă trebuie să fie din punct de vedere cantitativ echilibrată. Trebuie să respectăm porția corectă.
Depinde de cât vrem să mâncăm și cât suntem de pofticioși. Dacă vrem mult, trebuie să scoatem făinoasele ca să nu ne îngrăsăm”, afirmă medicul pentru Pro TV.
Într-o postare pe un cont de socializare, dr. Bilic a dezvoltat acest subiect.
„Pâinea are în medie un aport energetic de 220-240 cal/100g. Dacă ar fi să o comparăm cu valoarea energetică a produselor care se mănâncă de obicei cu pâine, este “nevinovată”! Brânza are aprox 250 cal/100g, cașcavalul 350cal, salamul de Sibiu 450cal, iar untul 750cal.
Nu mai vorbim de icre sau salată de vinete care merg de minune cu pâine și care au de 2-3 ori mai multe calorii. Socotiți că o felie de pâine are 60-80 cal, în timp ce o lingură de ulei are 100 cal.
Cu alte cuvinte nu pâinea îngrașă, ci ceea ce punem pe pâine. Și cantitatea face diferența, una e să mănânci o felie de pâine și alta e să mănânci toată franzela!
Pentru o alimentație sănătoasă trebuie să renunți la pâine. FALS
O alimentație sănătoasă înseamnă prezența în farfurie a tuturor grupelor de nutrienți: proteine, grăsimi și carbohidrați. La fiecare masă trebuie să avem o porție de amidon (glucide lente), adică pâine sau mămăligă, orez, cartofi, paste făinoase.
Într-o farfurie ideală legumele ocupă jumătate, proteinele un sfert iar celălalt sfert îl reprezintă carbohidrații. O dietă echilibrată include obligatoriu făinoasele, iar pâinea este cel mai banal și mai accesibil produs la capitolul cereale. Organizația mondială a Sănătății recomandă consumul a 300-500g pâine/zi!
Nutriționiștii interzic pâinea în curele de slăbire. ADEVĂRAT
Cura de slăbire este o situație aparte, în care organismul e pus într-un dezechilibru și este obligat să ardă grăsimea de rezervă în absența unui aport alimentar optim. Cu alte cuvinte cura de slăbire nu este un model de dietă sănătoasă, ci o strategie pentru slăbit.
În acest context excluderea carbohidraților se justifică: fără glucide nu există sinteză de insulină, acel hormon care transformă caloriile din mâncare în grăsime de rezervă. Eliminarea zahărului și amidonul lui din alimentație este o metodă sigură de a slăbi. Doar că asta se face pe perioade limitate de timp, nu este un stil de viață. Nu confundați cura de slăbire cu mâncatul sănătos!
Ce scrie pe eticheta pâinii nu este întotdeauna adevărat. FALS
Producătorii din industria alimentară sunt obligați să eticheteze corect produsele și să respecte regulile impuse de autorități. Furnizarea de informații false sau incomplete este sancționată prin lege. Veți găsi pe ambalaj atât tabelul nutrițional, cat și lista de ingrediente din respectivul produs. Ingredientele sunt trecute în ordine descrescătoare a prezenței lor în rețetă, inclusiv E-urile, coloranții și conservanții.
Care pot fi micile “capcane” ale etichetei? Folosirea unor denumiri care să ascundă ingrediente de care consumatorii se feresc, de exemplu zahărul poate fi redenumit în peste 70 termeni diferiți.
Există și o excepție: nu trebuie trecute pe etichetă substanțele care se descompun în momentul tratamentului termic, ele dispar prin gătit/copt, nu mai există în produsul finit. Așadar e posibil ca anumite enzime și agenți de creștere să nu fie menționați pe etichetă.
