Grăsimile saturate, considerate nesănătoase de majoritatea nutriţioniştilor, nu au efecte negative asupra sănătăţii inimii, au descoperit cercetătorii britanici de la Universitatea Cambridge.
În cadrul unui studiu amplu, efectuat pe 600.000 de participanţi din 18 de ţări, s-a stabilit că grăsimile polinesaturate sănătoase, regăsite, de exemplu, în uleiul de floarea-soarelui, nu au efecte asupra riscului de boli cardiace.
Spre deosebire de acest tip de grăsimi, acidul margaric, regăsit în produsele lactate, „reduce semnificativ” acest risc, în timp ce două tipuri de grăsimi saturate, regăsite în uleiul de palmier şi în produsele de origine animală, au doar o „legătură slabă” cu bolile de inimă.
Două tipuri de acizi graşi Omega 3, regăsiţi în uleiul de peşte – EPA şi DHA -, precum şi acizii graşi Omega 6 sunt asociate cu un risc mai scăzut de boli de inimă, deşi suplimentele alimentare cu Omega 3 şi Omega 6 par să nu aibă vreun beneficiu pentru sănătate.
Grăsimile au fost considerate multă vreme responsabile pentru obezitate şi boli de inimă, dar unii oameni de ştiinţă afirmă că au descoperit dovezi potrivit cărora grăsimile au fost „demonizate” pe nedrept şi că, de fapt, zahărul ar fi principalul vinovat.
„Este vorba despre rezultate interesante, care stimulează potenţial noi direcţii de cercetare ştiinţifică şi încurajează reevaluarea atentă a recomandărilor nutriţionale curente. Bolile cardiovasculare, a căror manifestare principală o constituie afecţiunile coronariene, rămân cea mai importantă cauză a mortalităţii şi invalidităţii în toată lumea. În 2008, peste 17 milioane de oameni au murit din cauza unor afecţiuni cardiovasculare, la nivel global”, a afirmat coordonatorul studiului, Rajiv Chowdhury, de la Universitatea din Cambridge.
Echipa de cercetare, care a publicat rezultatele studiului în revista Annals Of Internal Medicine, a efectuat o „metaanaliză” a informaţiilor preluate din 72 de studii, la care au participat 600.000 de subiecţi, din 18 ţări.
Descoperirea-cheie a fost aceea că totalitatea grăsimilor saturate, prezente fie în dieta fiecărei persoane în parte, fie în fluxul sangvin, nu a indicat nicio asociere cu bolile cardiovasculare.
Studiul nu a reuşit să „ofere dovezi clare în sprijinul (…) direcţiilor ce încurajează un consum mai mare de acizi graşi polinesaturaţi şi reducerea consumului de grăsimi saturate”, se arată în studiul cercetătorilor britanici.
Cu aproape patru decenii în urmă, medicii şi oamenii de ştiinţă au început să recomande renunţarea la grăsimile saturate regăsite în smântână, unt şi carne mai puţin slabă.
În 2013, cardiologul Aseem Malhotra, din Londra, declara pentru revista British Medical Journal că este vremea să se renunţe la mitul influenţei dăunătoare a grăsimilor saturate asupra sănătăţii inimii, bazat pe interpretarea greşită a studiilor ştiinţifice.
„Consumul exagerat de alimente procesate este cel care antrenează de fapt povara din ce în ce mai mare a bolilor cronice care afectează lumea occidentală. (…) În plus, suplimentele nutriţionale nu au niciun beneficiu dovedit pentru marea majoritate a populaţiei. Este mai bine ca organismul să obţină nutrienţii necesari pur şi simplu din alimentele naturale”, a declarat Aseem Malhotra.
