Din cuprinsul articolului
România deține o treime din apele termale și minerale ale Europei, iar unul dintre cele mai importante rezervoare se află chiar în pământul din nordul Bucureștiului și al județului Ilfov. Resursa ar putea transforma nordul Capitalei într-o adevărată destinație balneară și, teoretic, ar putea ajuta localitățile din zonă să își rezolve problemele cu termoficarea.
Rezervorul geotermal de la Otopeni, cu o suprafață de peste 300 kilometri pătraţi, este cel mai mare din România și a fost utilizat înainte de 1990 pentru încălzirea orașului Otopeni și a unui ștrand termal.
Există potențial pentru reluarea utilizării acestor resurse cu tehnologie modernă, depășind astfel provocările anterioare, cum ar fi problemele legate de sonde și depunerile de săruri, se arată în documentul intitulat „Strategia de dezvoltare a județului – orizont 2030”.
După Revoluție, au fost implementate două proiecte majore în zonă: transformarea sistemului de încălzire al Spitalului Clinic de Urgență SRI „Agrippa Ionescu” într-unul bazat pe energia geotermală și construirea unui complex spa.
Trecerea sistemului de încălzire a Spitalul Clinic de Urgență al SRI „Agrippa Ionescu” din comuna Balotești de pe gaze pe un sistem bazat pe energia geotermală a costat 9,8 milioane de lei și a fost finanțat, în mare parte, din fonduri europene.
Utilizarea acestui tip de energie aduce mai multe avantaje, cum ar fi protecția mediului înconjurător, dar și un cost de producție mult mai scăzut decât prin sursele convenționale.
Revenind la strategia de dezvoltare a Județului Ilfov, aceasta include două proiecte importante:
- utilizarea resurselor geotermale pentru încălzirea locuințelor, care ar reduce semnificativ consumul de energie convențională și costurile pentru consumatori,
- și dezvoltarea sectorului turistic balnear, inclusiv modernizarea Institutului de Geriatrie Ana Aslan.
Ce resurse termale există în subsolul Capitalei
Apele termale din nordul Capitalei sunt cunoscute încă din anii ’80, când au avut loc primele forări. A și existat un ștrand care folosea astfel de ape în spatele Casei Presei Libere, în incinta sediului societăţii Foradex, societate de stat care se ocupa cu exploatarea rezervelor de apă termală.
O construcţie de metal ruginită, unde au crescut copacii, iar buruienile sunt atât de mari, încât o depăşesc în înălţime. Aşa arată staţiunea balneară din Nordul Bucureştiului, în spatele Pieţei Presei.
Baza de tratament a fost construită în anii ’80, însă cum nimeni nu s-a mai ocupat, nu au mai fost făcute investiţii în zonă, iar locul a rămas părăsit. Localnicii de aici spun că oamenii străzii mai vin din când în când şi îşi caute adăpost.
Zona, aflată pe şoseaua Străulești, ascunde o imensă resursă de apă termală. Potrivit cercetărilor făcute în urmă cu mai bine de 40 de ani, izvoarele de aici au calităţi terapeutice pentru afecţiuni reumatice. Apa este a statului român, însă terenul se află în proprietatea unei firme care a intrat în faliment.
În 2009, ministrul de atunci al Turismului, Elena Udrea, spunea că Bucureștiul stă pe un izvor de apă termală care nu este valorificat, motiv pentru care Capitala ar putea fi transformată într-o adevărată destinație pentru turism balnear.
De atunci și până azi, singurul lucru care s-a concretizat a fost că la începutul anului 2016 s-a deschis Therme, unul dintre cele mai mari centre de „wellness” din Europa, notează Panorama.ro
Therme Bucureşti este cel mai mare complex geotermal din România
Therme Bucureşti este cel mai mare complex geotermal din România, construit greenfield, având o capacitate de 4.000 de persoane simultan.
Apa termală de la Therme Bucureşti este extrasă de la o adâncime de peste 3.100 de metri.
În ceea ce priveşte spaţiile verzi, acestea formează cea mai mare grădină botanică din România cu peste 800.000 plante.
În piscinele de la Therme se pot relaxa simultan 1.500 de persoane, iar de saunele centrului pot beneficia 300 de persoane în acelaşi timp.
Toboganele au fost proiectate astfel încât să asigure distracţia pentru 6.500 de persoane pe oră, iar restaurantele au o capacitate totală de 700 de locuri.
De asemenea, parcarea centrului dispune de 1.800 de locuri.
Centrul construit în nordul Bucureştiului este o construcţie cu un grad de eficienţă energetică ridicat, a cărei autonomie energetică este asigurată 320 din 365 de zile pe an.
