Razele X sunt radiaţii electromagnetice care permit vizualizarea clară a organelor pentru diagnosticarea unor afecţiuni. Beneficiile medicale sunt incontestabile, însă, în cantitate mare, aceste raze pot altera ADN-ul, pot provoca afecţiuni ale pielii şi părului şi chiar cancer.
Doza de radiaţii diferă de la investigaţie la investigaţie şi de la aparat la aparat. Radioscopiile, investigaţiile prin care se urmăreşte dinamica organelor cu ajutorul razelor X pe un ecran fluorescent, emit o cantitate mult mai mare decât tomografiile computerizate sau mamografiile, iar acestea din urmă emit mai multe radiaţii decât radiografiile. La rândul lor, radiografiile digitale iradiază corpul uman de câteva ori mai puţin decât cele clasice.
Unitatea de măsură pentru dozele de radiaţii care ajung în organism este miliesvertul (mSv). Doza de radiaţii nu trebuie să depăşească 20 de mSv pe an. În general, o radiografie pulmonară efectuată cu un aparat bun nu depăşeşte 0,6 mSv, echivalentul a 15 zile de iradiere naturală (din apă, aer, mâncare, sol sau organisme vii), o radiografie abdominală echivalează cu şase luni de iradiere naturală (5 mSv), o tomografie computerizată, cu 1-2 ani de iradiere naturală (poate ajunge la 15 mSv), iar o radioscopie este echivalentul a 50-150 de radiografii (poate ajunge la 30 mSV).
Medicul radiolog trebuie să monitorizeze atent doza de radiaţii. „Toate aparatele au, conform legii, dispozitive de măsurare a dozei de radiaţii. Medicul trebuie să întocmească un buletin de radiaţii pentru fiecare şi atunci când pacientul se prezintă pentru o nouă radiografie, să-i poată spune dacă a acumulat sau nu o cantitate prea mare de radiaţii. Dacă da, atunci îl putem îndrepta spre investigaţii cu zero radiaţii, ecografie sau rezonanţă magnetică”, ne-a explicat prof. dr. Gheorghe Iana.
„Femeile mai tinere de 40 de ani au interzis la mamografii, pentru că doza de radiaţii emisă nu e de neglijat şi le poate afecta fertilitatea”, adaugă medicul radiolog Mihaela Verga.
Organismul suportă dozele mici de raze X, însă cantităţile mari produc grave deficienţe celulare. „Ţinta principală a razelor X e ADN-ul. Astfel, pot apărea mutaţii genetice sau chiar cancere. Alte efecte adverse includ tulburări pigmentare, atrofie, conjunctivită sau pierderea părului”, mai spune prof. Iana.
Femeile gravide au în mod expres interzis la radiografii în timpul sarcinii, mai ales în primul trimestru, când se formează organele fătului. În caz contrar, creşte riscul de avort spontan, de malformaţii congenitale sau anomalii cerebrale, precum retard mintal.
„Riscul fetal e major în primul trimestru de sarcină şi cel mai mic în ultimul trimestru. Expunerea la doze mari în primele 3-5 săptămâni de la concepţie poate duce la împiedicarea implantării. Dacă expunerea are loc în primele 10 zile de la concepţie, pot avea loc efecte letale sau embrionul nu va fi afectat deloc. În cazul în care investigaţiile sunt absolut necesare, pacienta trebuie protejată obligatoriu de o barieră de plumb”, explică radiologul Verga.
De asemenea, copiii sau tinerii trebuie să stea departe de investigaţii iradiante, care le pot influenţa negativ dezvoltarea.
