Sari la conținut

Vlad Ciurea: Dacă vreți să aveți o memorie bună, faceți acest exercițiu simplu

Doctor Vlad Ciurea
Sursa foto: arhiva doctorulzilei.ro

Amintirile nu sunt stocate doar într-o singură parte a creierului. Diferite tipuri sunt stocate în diferite regiuni ale creierului, interconectate. Pentru amintirile explicite – care sunt despre evenimente care ți s-au întâmplat (episodice), precum și despre fapte și informații generale (semantice) – există trei zone importante ale creierului: hipocampul, neocortexul și amigdala. Amintirile implicite, cum ar fi amintirile motorii, se bazează pe ganglionii bazali și pe cerebel. Memoria de lucru pe termen scurt se bazează cel mai mult pe cortexul prefrontal.

Prof dr. Vlad Ciurea a explicat la Antena 3 CNN când trebuie să începem să ne facem griji cu privire la uitare, dar și cel mai bun exercițiu pentru memorie.

”Nu este gravă uitarea. Repetarea uitării este gravă. Și uitarea elementelor care se petrec acum. De exemplu țin minte ce a fost în copilărie, la cinci ani, dar nu țin minte ce am făcut ieri.

Vlad Ciurea: Repetiția duce la o memorie mai bună

Și atunci, pe de o parte, este metoda Seneca. Seneca stătea întins și, în fiecare seară, repeta ce a făcut peste zi, timp de o oră, cu fața în sus, cu voce tare. Așa că a doua zi avea totul în cap repetat. Repetiția aceasta face foarte bine. Repetiția duce la o memorie mai bună. Și cu cât un lucru este mai greu, să zicem un cuvânt nepronunțat, cu atât îl repeți de mai multe ori. Deci repetăm, repetăm, până reținem”, a explicat prof. dr. Vlad Ciurea.

”Dacă vreți să aveți o memorie bună, scrieți cuvintele respective o dată, de două ori, de 10 ori, și începeți să le învățați. Cu cât este mai greu de memorat, cu atât este mai ușor de scris. La un moment dat se va suprapune imaginea scrisă cu imaginea care trebuie vorbită”, a mai spus el.

Iar în cazul bătrânilor, uitarea este absolut normală. Dar și aceștia pot face ceva pentru a îndrepta cât de cât lucrurile.

Vlad Ciurea: cu cât ne digitalizăm mai mult, cu atât memoria scade. Este bună pentru performanța de zi cu zi, dar este proastă pentru activitatea cerebrală.

copil pe smartphone
Sursă foto: colaj Doctorul Zilei

”Factorul vârstă este fiziologic. Pentru că mai puțin sânge, oxigen, intră în celula nervoasă. Și atunci sigur că funcția de memorie scade. Dar funcția de memorie nu este independentă. Este legată de atenție. De exemplu, dacă atenția este distributivă, să nu cumva să fie numai focusată, delimitarea activității de cunoaștere din jur, dacă stăm doar între patru pereți și numai butonăm, sigur că ne scade memoria. Deci cu cât ne digitalizăm mai mult, cu atât memoria scade. Este bună pentru performanța de zi cu zi, dar este proastă pentru activitatea cerebrală.

Creierul trebuie să izbucnească, să se focuseze

Creierul trebuie să izbucnească, să se focuseze, și atunci trebuie să îi dai puncte. Și atunci îi dai, ceea ce nu am spus eu, a spus Einstein, cu cât îi dai mai multă cunoaștere, cu atât mai multe puncte pornesc pe creier, se adună într-un loc și se deschid căile și lucruri pe care nu le știai începi să le știi și să le vezi și să reușești să le aprofundezi.

Iar persoanele în vârstă nu trebuie lăsate într-un colț, nu trebuie certate. Încontinuu trebuie să se uite la televizor, să vorbească, să comenteze, să își spună părerea despre tot ce văd în jur, să coboare în stradă, să vorbească cu lumea să dezlege rebus. Iar în cazul în care nu îți vine un cuvânt în minte, în momentul acela, s-a inventat fratele nostru Google care poate fi consultat la orice oră din zi și din noapte și care îți dă răspunsul”, a concluzionat prof. dr. Vlad Ciurea

 

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel