Din cuprinsul articolului
Se știe de multă vreme că muzica are un efect hipoalgezic, ceea ce înseamnă că provoacă o scădere a sensibilității la stimulii dureroși, arată un studiu recent.
Ascultarea muzicii noastre preferate și a răspunsurilor emoționale pe care le produce, în special dacă este dulce-amăruie, este mai eficientă în reducerea percepției noastre asupra durerii decât muzica de relaxare necunoscută.
Mai pe scurt spus, cercetările sugerează că muzica ar putea fi un bun analgezic fără medicamente.
Muzica noastră preferată ne poate ajuta să facem față durerii
Cercetătorii de la Universitatea din Montréal au descoperit că muzica noastră preferată, în special emoțiile generate de ascultarea muzicii dulce-amăruie, ar putea fi o modalitate eficientă, fără droguri, de a ne reduce percepția asupra durerii.
„În studiul nostru, arătăm că muzica preferată aleasă de participanții la studiu are un efect mult mai mare asupra reducerii durerii termice acute decât muzica relaxantă necunoscută. De asemenea, am descoperit că răspunsurile emoționale joacă un rol foarte puternic în prezicerea dacă muzica va avea efect asupra durerii”, a spus Darius Valevicius, autorul principal al studiului publicat în Frontiers in Pain Research.
Pentru a discerne ce fel de muzică a fost cel mai eficient pentru a reduce durerea, cercetătorii au provocat stimuli termici moderat dureroși asupra antebrațului interior a 63 de participanți, o senzație asemănătoare cu a ține o ceașcă de ceai fierbinte pe piele.
Durerea a fost asociată cu fragmente muzicale, fiecare durând aproximativ șapte minute. Ascultarea muzicii lor preferate a redus puternic intensitatea durerii și neplăcerea la participanți, în comparație cu melodiile de control sau tăcerea.
Piesele nefamiliare concepute pentru relaxare nu au avut același efect asupra senzației de durere ca și muzica preferată a participanților.
„În plus, am folosit muzică amestecată, care imită muzica în orice fel, cu excepția structurii sale semnificative și, prin urmare, putem concluziona că nu este probabil doar distracția sau prezența unui stimul sonor care provoacă hipoalgezia”, a spus Valevicius.
Ascultarea muzicii relaxante mai mult timp poate avea efecte mai puternice decât melodiile mai scurte
Apoi, cercetătorii au realizat interviuri cu participanții despre melodiile lor preferate și au efectuat o analiză legată de patru teme legate de categorii de experiență emoțională: energizant/activator, fericit/vesel, calmant/relaxant și emoționant/dulce-amar. Au vrut să vadă dacă temele emoționale ar putea modula efectul hipoalgezic al muzicii preferate.
„Am descoperit că rapoartele despre experiențe emoționale în mișcare sau dulci-amare par să ducă la evaluări mai scăzute ale durerii neplăcute, care a fost determinată de plăcerea mai intensă a muzicii și de mai multe frisoane muzicale”, a spus Valevicius.
Deși nu definesc „frisoanele muzicale” în lucrarea lor, cercetătorii indică studiile neurologice anterioare care sugerează că o cale a dopaminei în creier poate fi fundamentală atât pentru bucuria de muzică, cât și pentru frisoanele induse de muzică.
La unii oameni, spun cercetătorii, frisoanele se pot manifesta ca o senzație de furnicături, fiori sau piele de găină. Cercetătorii sunt conștienți de limitările studiului lor, inclusiv de cât timp participanții au ascultat mostre de muzică.
De exemplu, ascultarea muzicii relaxante mai mult timp poate avea efecte mai puternice decât melodiile mai scurte ascultate în studiu. Cercetările ulterioare ar putea analiza dacă muzica preferată este eficientă în reducerea durerii non-termice, cum ar fi stimularea mecanică sau durerea cronică.