Din cuprinsul articolului
Românii au și ei propriul lor Athos: Ținutul Neamțului. Un ținut cu zeci de schituri și mănăstiri, câteva celebre, iar altele ascunse printre munți și care sunt mai vechi decât Moldova.
În județul Neamț, denumit Athosul României, locuiesc peste 1.000 de călugări și călugărițe. Și asta nu doar datorită numărului impresionant de călugări, dar și datorită tuturor obiectivelor pe care le are de oferit: păduri neatinse, gazde ospitaliere și locuri cu o frumusețe nefirească.
Mulți vin în căutarea unui miracol, pe care îl solicită în fața icoanei vechi de secole a Maicii Domnului. Alții vin ca la muzeu, deoarece pereții bisericii sunt pictați de Nicolae Grigorescu, considerat cel mai mare pictor român. Indiferent ce vă aduce la Mănăstirea Agapia din județul Neamț, un lucru este sigur. Veți pleca mai bogați din punct de vedere spiritual decât ați ajuns.
Ţinutul Neamţului, Athos de România
„Mănăstirile ne încarcă, ne încarcă cu o energie pozitivă. Pe mine mă face mai optimistă, mai cu speranţă, la vremurile urâte şi grele pe care le trăim. Totul este pe repede înainte, oamenii nu mai au valorile care erau”, mărturiseşte o femeie din Constanţa.
Văratec se află la o distanță de 10 minute de mănăstirea Agapia. Locul este cunoscut datorită mormântului Veronicăi Micle, marea iubire a poetului Mihai Eminescu. Privită de la înălțime, arată ca un adevărat sat. Și chiar este. Mănăstirea Văratec este formată, de fapt, din trei biserici și 180 de locuințe răspândite pe 70 de hectare, unde trăiesc aproximativ 400 de măicuțe.
„La fiecare căsuţă sunt câte două, trei măicuţe, adică o mică obşte, unde se roagă, muncesc împreună, participă şi la atelierele mănăstirii sau la celelalte ascultări”, spune Andreea, călugăriţă, potrivit Observator.
Locuri de rugăciune vechi de secole
Cele două mănăstiri, Agapia și Văratec, au împreună 700 de călugărițe. Toată regiunea Neamțului abundă în lăcașuri de rugăciune vechi de secole.
„Dacă punem toate mănăstirile şi schiturile din judeţul Neamţ, numărul călugărilor se duce în jur de 1.000 de călugari. Poate fi numit Athosul românesc din acest punct de vedere, prin multitudinea mănăstirilor, prin vechimea lor”, spune Nicolae Dolhescu, administraţia Parcului Natural „Vânători” Neamţ.
Sadoveanu a locuit o perioadă de timp într-una din chiliile hramului. În prezent, acesta este un loc de popas pentru pelerini și turiști.
„Există o diferenţă între turist şi pelerin. Turistul vine să.şi desfăteze ochiul cu frumuseţi naturale, pe când pelerinul vine ca să-şi hrănească şi sufletul”, explică Mihail Daniliuc, stareţul Schitului Vovidenia-Neamț, conchide sursa.