Din cuprinsul articolului
Vlad Țepeș, considerat de unii ca fiind sursa de inspirație pentru legendarul vampir Dracula, ar fi putut suferi de o afecțiune care îl făcea să verse lacrimi de sânge, potrivit unui nou studiu.
Căutând să afle mai multe despre viața conducătorului sălbatic, cercetătorii de la Universitatea din Catania, Italia, au obținut trei scrisori scrise de Vlad Dracula în Transilvania, în 1457 și 1475, în care acesta se adresa liderilor orașului Sibiu cu privire la colectarea taxelor și alte probleme.
Folosind o tehnică nedăunătoare cunoscută sub numele de acetat de etilenă-vinil, cercetătorii au recoltat proteine și peptide de pe hârtia de cârpe a scrisorilor, pe care le-au izolat apoi.
Echipa a caracterizat 100 dintre peptide ca fiind de origine umană
După ce au analizat peptidele din documente, cercetătorii au descoperit că trei dintre compușii detectați numai în scrisoarea 1475 erau asociați cu proteine care se găsesc în retină și în lacrimi, scrie NYpost.
Acest lucru a sugerat că temutul conducător ar fi putut suferi de o afecțiune cunoscută sub numele de hemolacrie, în care o persoană varsă lacrimi cu sânge.
„Deși datele proteomice nu pot fi considerate singure exhaustive, în ansamblu, aceste identificări ar putea indica faptul că Dracula „a plâns lacrimi de sânge””, au scris autorii într-un articol publicat săptămâna aceasta în revista Analytical Chemistry.
În plus, cercetătorii au găsit peptide și proteine pe toate cele trei documente care sugerează că Vlad Dracula ar fi putut avea o tulburare genetică numită ciliopatie, care i-ar fi afectat organele și funcția celulară.
De asemenea, este posibil ca cel care a plâns cu sânge să fi suferit de procese inflamatorii care i-au afectat tractul respirator și pielea.
Tiranul din secolul al XV-lea, considerat de unii ca fiind cel care l-a inspirat pe contele însetat de sânge al lui Bram Stoker în romanul „Dracula” din 1897, a stăpânit principatul Valahiei, în ceea ce astăzi face parte din regiunea sudică a României moderne, la mijlocul anilor 1400.
În această perioadă, el și-a câștigat reputația de apărător dur al pământului său – dar și de conducător înfiorător, cu o înclinație pentru a-și spinteca dușmanii.
Profesorul Stanley Stepanic, de la Universitatea din Virginia, specializat în folclorul slav și al vampirilor, s-a arătat sceptic în privința studiului.
„Nu avem nicio dovadă că Vlad Dracula ar fi vărsat lacrimi de sânge în documentele istorice și, din moment ce oricine a atins aceste scrisori ar fi putut depune proteine pe ele de-a lungul a peste 500 de ani, nu există nicio certitudine dacă există ADN-ul său pe ele sau care ar fi al lui”, a declarat Stepanic.
Cercetătorii au observat că, deși este posibil ca multe persoane din perioada medievală să fi atins scrisorile, cele mai vechi proteine extrase au aparținut, cel mai probabil, autorului documentelor.
