Din cuprinsul articolului
Medicii atrag atenţia că, de multe ori, se creează o confuzie de termeni, însă tensiunea arterială (masurată la braț) nu se corelează cu tensiunea oculară, măsurată cu un aparat special de către oftalmolog.
În general, tensiunea intraoculară are o valoare medie de 16 mm/Hg +/– 5 unităţi. Însă aceasta poate varia, la fel ca tensiunea arterială, în condiţii de stres, deshidratare sau consum excesiv de cafeină şi băuturi alcoolice, potrivit doc.ro.
De asemenea, istoricul familial sau vârst au un rol important în privința factorilor de risc pentru hipertensiune oculară și glaucom. Potrivit studiilor, s-a demonstrat că şi pacienţii cu diabet zaharat sunt mult mai expuşi riscului de a face glaucom.
La persoanele cu tulburari circulatorii, deci cu boli cardiovasculare, poate creste riscul aparitiei hipertensiunii intraoculare.La copii hipertensiunea intraoculara este, de cele mai multe ori, asociata cu glaucomul juvenil sau congenital.
„Tratamentul bolii este pe viață, inițial cu picături”
„Vârsta de peste 40-45 de ani, în schimb, este un moment la care se poate instala un glaucom, acesta fiind pragul de la care ar trebui să se masoare periodic tensiunea intraoculară.
Tratamentul bolii este unul cronic, pe viață, inițial cu picături, apoi, dacă pacientul nu răspunde la asocieri ale acestora, prin chirurgie. Evoluţia se urmăreşte în timp, prin controale medicale lunare”, explică dr. Livia Davidescu, medic primar oftalmolog la Spitalul Clinic de Urgenţă Craiova.
„Tensiunea intraoculară este tensiunea fluidelor din interiorul globului ocular. Imaginaţi-vă globul ocular ca pe un balon umplut cu lichid sau ca pe o o chiuvetă care se astupă şi nu mai poate să dreneze. Cu cât presiunea în el este mai mare, cu atât presiunea pereţilor este mai mare.
Fiecare pacient în parte are particularităţile sale şi ceea ce se admite este ca aceste valori să nu depăşească 6 mmHg, în condiţiile în care, în mod normal, presiunea oculară este situată între 10 şi 21 mmHg.
Oricum, măsurarea acestei tensiuni este obligatorie la orice consultaţie oftalmologică pentru că exsită posibilitatea ca la populaţia activă, de peste 45 de ani, să găsim o incidenţă a glaucomului de 2%, ceea ce este foarte mult.
Ca sugestie pentru diagnostic, dacă o persoană vede cercuri colorate în jurul becurilor (aşa-numite curcubee din jurul surselor de lumină), este un semnal de alarmă pentru existenţa unei presiuni intraoculare şi trebuie mers urgent la medic pentru depistarea din timp a glaucomului”, mai spune medicul.
Principalele semnale de alarmă
Medicul oftalmolog poate stabili, în urma unor teste amănunțite, dacă o persoană poate face în timp glaucom. Cu toate acestea, este posibil ca până la valori de 25-30 mmHg, pacientul să nu simtă nimic. Uneori, pot să apară simptome nespecifice, cum ar fi dureri de cap, o jenă oculară, vedere înceţoşată, lăcrimare sau ochii înroşiţi.
„Dacă are loc o creștere bruscă și mare de tensiune, atunci pacientul are durere oculară vie și ochiul roșu-aprins. Este vorba de un atac acut de glaucom cu unghi închis, iar măsurarea presiunii arată valori de 50-60 mmHg sau chiar mai mari”, atrage atenţia dr. Livia Davidescu, potrivit căreia acesta este un caz de urgență oftalmologică, altfel pacientul își poate pierde vederea definitiv.
