Din cuprinsul articolului
Scleroza laterală amiotrofică atacă celulele nervoase din creier şi măduva spinării, provocând pierderea controlului muscular. SLA a fost numită şi boala Lou Gehrig, după un celebru jucător de baseball care a murit din cauza acestei afecţiuni.
O nouă cercetare relevă că un tip de anticorp monoclonal deja testat în anumite forme de cancer ar putea fi un tratament promițător în stoparea progresiei acestei boli neurodegenerative fatale.
Este prima cercetare medicală care demonstrează că modularea (controlul) unei proteine legate de sistemul imunitar poate încetini evoluția bolii la șoareci. Studiul, care a fost confirmat în țesutul unor creiere umane afectate de SLA și donate după deces, a dezvăluit pentru prima dată că modularea celulelor imunitare poate încetini progresia bolii.
Cercetări anterioare au sugerat un rol al celulelor imune în SLA, dar de data aceasta cercetătorii au folosit o tehnică de screening de mare capacitate pentru a identifica un anumit tip de proteină exprimată pe celulele imune din creier și măduva spinării la persoanele cu SLA.
Studiul a fost condus de oamenii de știință de la Universitatea de Sțiințe și Sănătate din Oregon, Statele Unite, și a fost publicat în revista de specialitate Proceedings of the National Academy of Sciences – PNAS. Cercetătorii au studiat proteina cunoscută sub numele de integrină α(alfa)-5.
Rolul crucial al unui anticorp monoclonal
„Când am blocat expresia acesteia la șoareci, am reușit să încetinim boala”, a declarat Bahareh Ajami, profesor asistent de microbiologie moleculară și imunologie și neuroștiință comportamentală la facultatea de medicină OHSU. „Sperăm că va ajunge foarte curând în clinică”, a precizat profesorul, potrivit sursei citate de 360medical.ro.
Echipa a folosit un anticorp monoclonal care vizează integrina a5, care a fost deja dezvoltat și utilizat în tratarea anumitor forme de cancer, fiind deja supus unor studii extinse de siguranță pentru a obține aprobarea Administrației americane pentru alimente și medicamente (FDA). „Să sperăm că va putea fi folosită și în acest scop”, a spus ea.
Folosind țesut postmortem de la 139 de creiere donate pentru cercetare, oamenii de știință au confirmat prezența integrinei a5 în zonele creierului asociate cu funcția motorie.
Cercetătorii au declarat că studiul sugerează potențialul de a aplica imunoterapiile în cazul SLA, așa cum sunt deja folosite în cancer și, mai recent, prin utilizarea anticorpilor monoclonali care vizează boala Alzheimer.
„În acest moment, nu putem spune că este un tratament vindecător, dar este un început foarte interesant”, a spus Ajami. „Ar putea fi similar cu ceea ce a făcut imunoterapia pentru cancer sau va face pentru Alzheimer, vizând celulele imunitare”, a precizat ea.
Următorul pas va fi dezvoltarea unor studii care să evalueze răspunsul la doză în modelul de șoarece și, în cele din urmă, echipa speră să o vadă progresând până la punctul în care poate fi folosită pentru a trata persoanele cu scleroză laterală amiotrofică.