Din cuprinsul articolului
Sforăitul e un semn de alarmă că suferi de sindrom de apnee de somn, o afecțiune care crește riscul de atac cerebral, infarct, diabet și hipertensiune arterială. Sindromul de apnee în somn se caracterizează prin pauze respiratorii în timpul somnului, care se repetă în mod frecvent şi au o durată mai mare de 10 secunde. Acestea sunt însoţite de microtreziri cauzate de scăderea bruscă a oxigenului în sânge.
„Practic, în timpul somnului se îngustează căile aeriene superioare, iar această obstrucţie poate fi completă şi atunci vorbim despre apnee, sau parţială şi în cazul acesta avem de-a face cu hipopnee. Cei mai expuşi la o asemenea afecţiune sunt bărbaţii de vârstă medie, persoanele obeze, cele cu o circumferinţă a gâtului mai mare de 43 de centimetri, dar şi pacienţii cu boli cardiovasculare ori cei cu istoric familial cu această afecţiune.
Manifestările sunt simple: sforăit zgomotos, senzaţia de sufocare în timpul somnului, oprirea respiraţiei timp de câteva secunde, somnolenţă puternică în timpul zilei, ameţeală şi deficit de atenţie”, explică dr. Diana Velescu, potrivit Agerpres.
Sforăitul, un semn de alarmă
Pneumologul precizează că pacienţii cu apnee au un risc crescut de a dezvolta hipertensiune arterială rezistentă la tratament, accident vascular cerebral, infarct miocardic, diabet zaharat, depresie şi chiar impotenţă. De cele mai multe ori, pacienţii ajung la un consult după ce partenerele de viaţă le spun că sforăie foarte mult, foarte puternic şi că li se opreşte respiraţia secunde bune. Somnul este în acest caz fragmentat, scade saturaţia de oxigen şi are loc o alterare a funcţiei cognitive.
„Pentru a stabili diagnosticul de Sindrom de apnee în somn obstructivă (SASO) le oferim pacienţilor un aparat, un poligraf portabil pe care să îl folosească în timpul nopţii, acasă. Acesta are patru canale care măsoară nivelul de oxigen în sânge, fluxul de aer, efortul respirator, frecvenţa cardiacă şi poziţia corpului, înregistrând şi sforăitul.
Odată ce aparatul este recuperat de la pacient, informaţiile obţinute în urma monitorizării nocturne ne vor spune dacă este vorba de o formă uşoară (atunci când avem între 5 şi 15 evenimente, opriri, pe oră), de o formă medie (între 15 şi 29 de opriri pe oră) sau de o formă severă de apnee (de peste 30 de opriri pe oră). În funcţie de aceste rezultate, putem începe tratamentul”, detaliază dr. Diana Velescu.
