Sari la conținut

Cinci analize importante pentru a verifica sănătatea inimii. Medic: „aceste analize sunt recomandate pentru cei care se confruntă cu dureri în piept, palpitații, dificultăți de respirație și slăbiciune sau oboseală inexplicabilă”

Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei

Dacă vă confruntați cu simptome despre care medicul dumneavoastră le suspectează că ar putea fi cauzate de o afecțiune cardiacă subiacentă, probabil că v-a recomandat o serie de teste cardiace.

Acestea pot include:

  • Electrocardiograma (EKG sau ECG)
  • Ecocardiograma
  • Test de stres
  • scanare CT
  • Angiografia coronariană

„Acestea sunt teste cardiace comune, de rutină, pe care un medic le prescrie atunci când cineva se confruntă cu dureri în piept, palpitații, dificultăți de respirație și slăbiciune sau oboseală inexplicabilă”, spune dr. Tariq Dayah, cardiolog intervențional la Houston Methodist.

„Sunt primul pas în evaluarea modului în care funcționează inima, pentru a ajuta la confirmarea sau excluderea unui potențial diagnostic”.

Aceste teste sunt, de asemenea, uneori folosite pentru a detecta problemele cardiace sau pentru a ajuta la planificarea tratamentului pentru o afecțiune cardiacă deja diagnosticată sau pentru a verifica dacă planul dumneavoastră de tratament funcționează.

Iată cum funcționează fiecare dintre aceste teste, de ce sunt comandate și ce înseamnă rezultatele:

1. Electrocardiograma

„O electrocardiogramă este un test de screening cardiac de rutină care este foarte util și ieftin”, spune dr. Dayah. „O folosim ca o verificare de bază a inimii unei persoane pentru a ajuta la diagnosticarea simptomelor precum durerea în piept și palpitațiile”.

Este adesea denumit ECG sau, mai frecvent, EKG.

Ce este un EKG?

Un EKG, care poate fi efectuat în cabinetul medicului dumneavoastră, detectează activitatea electrică a inimii, înregistrând informații despre ritmul inimii dumneavoastră. Un ritm anormal poate fi un semn că inima ta nu funcționează corect dintr-un motiv sau altul.

Totuși, este doar un instantaneu – oferind aproximativ șase până la zece secunde de informații despre ritmul curent al inimii tale.

„Uneori avem nevoie de mai mult decât atât, în special atunci când încercăm să diagnosticăm simptomele care vin și dispar”, adaugă dr. Dayah. „În aceste cazuri, folosim EKG continuu – numit și monitorizare evenimente sau monitorizare Holter – care înregistrează ritmul inimii pe o perioadă lungă de timp.”

Vă puteți gândi la el ca pe un dispozitiv EKG care poate fi purtat, care înregistrează continuu activitatea electrică a inimii dvs. pe măsură ce vă desfășurați ziua obișnuită. Medicul dumneavoastră vă poate solicita să îl purtați oriunde între 24 și 48 de ore.

Ce arată un EKG?

„Un EKG este folosit pentru a determina dacă ritmul inimii este regulat sau neregulat”, explică dr. Dayah. „De asemenea, poate ajuta la evaluarea dacă un blocaj poate reduce fluxul de sânge către inimă”.

Un EKG poate ajuta la diagnosticarea:

  • Un ritm cardiac neregulat (aritmie), cum ar fi fibrilația atrială (AFib), flutterul atrial sau blocul cardiac
  • Boala de inima
  • atac de cord (actual sau anterior)
  • Insuficienta cardiaca

2. Ecocardiograma

„Oamenii sunt obișnuiți să audă cuvântul sonogramă și să se gândească la o fotografie a bebelușului făcută în timpul sarcinii, dar o ecocardiogramă este și o sonogramă – în schimb este doar o imagine a inimii”, spune dr. Dayah.

Ce este o ecocardiogramă?

Cunoscută și sub numele de ecografie sau ecou cardiac, o ecocardiogramă folosește unde sonore pentru a crea imagini ale inimii tale.

Există două tipuri principale de ecocardiogramă:

  • Ecocardiograma transtoracică – cel mai frecvent tip, în care inima este vizualizată din exteriorul corpului prin punctul de observație al cavității toracice
  • Ecocardiograma transesofogiană – folosită atunci când este necesară o imagine mai detaliată, vizualizează inima din punctul de vedere al esofagului

„Suntem capabili să obținem imagini mai precise prin ecocardiograma transesofagiană, dar compromisul este că este mai invaziv”, explică dr. Dayah. „Ne cere să adormim persoana și să plasăm sonda cu ultrasunete în esofag, cunoscută și sub denumirea de conductă de hrană”.

Beneficiul este că esofagul se află chiar în spatele inimii, ceea ce înseamnă că o ecocardiogramă transesofagiană oferă o vedere mai bună.

„Acest nivel de detaliu nu este întotdeauna necesar”, adaugă dr. Dayah.

Ce arată o ecocardiogramă?

„Printr-o ecocardiogramă, suntem capabili să vizualizăm inima în timp real”, spune dr. Dayah. „Putem evalua dacă există probleme cu valvele inimii, pereții și țesutul muscular, precum și cât de eficient curge sângele”.

O ecocardiograma poate ajuta la diagnosticarea:

  • Boala valvelor cardiace
  • Defecte structurale ale inimii, cum ar fi boala cardiacă congenitală a adultului (ACHD)
  • Anomalii ale mușchiului inimii, cum ar fi cardiomiopatia
  • Insuficienta cardiaca
  • Cheaguri de sânge în inimă

3. Test de stres cardiac

„Un test de stres este un test destul de simplu, ușor accesibil, care ajută la evaluarea  funcționării optime a inimii”, spune dr. Dayah.

Ce este un test de stres?

Un test de stres folosește un EKG pentru a măsura modul în care inima răspunde în timpul stimulării fizice sau chimice.

Există trei tipuri de teste de stres cardiac:

  • Test de efort – inima este stimulată prin activitatea pe o bandă de alergare
  • Test de stres chimic – pentru persoanele care nu pot face exerciții pe bandă de alergare, inima este stimulată de un medicament injectabil IV
  • Test de stres de perfuzie nucleară – o analiză mai sensibilă, inima este stimulată fie printr-un test de efort sau chimic, dar se efectuează și imagistică pentru a vizualiza fluxul sanguin

Ce arată un test de stres?

„Deoarece ritmul cardiac este crescut, căutăm modificări ale EKG care indică un blocaj în arterele inimii”, spune dr. Dayah. „Dacă se folosește un test de stres de perfuzie nucleară, ne uităm în plus la imaginile pe care le obținem pentru a determina dacă o anumită zonă nu primește un flux sanguin adecvat”.

Un test de stres cardiac poate ajuta la diagnosticarea:

  • Boală arterială coronariană
  • O aritmie (ritm cardiac neregulat), cum ar fi fibrilația atrială (AFib), flutterul atrial sau blocul cardiac
  • Boala valvelor cardiace

4. CT cardiac

O scanare CT este o compilație de mai multe imagini cu raze X care sunt combinate digital pentru a crea o secțiune transversală a părții corpului care este fotografiată.

Ce este o scanare CT cardiacă?

„În cazul unei scanări CT cardiace, folosim scanerul CT pentru a forma o vedere 3D detaliată a inimii și arterelor”, spune dr. Dayah.

Există două tipuri diferite de tomografii cardiace:

  • Testul CT al calciului – denumit și scanare CT al calciului cardiac sau scanare cardiacă, un instrument de screening folosit pentru a ajuta la determinarea riscului unei persoane de a face boli de inimă, atac de cord și accident vascular cerebral
  • Angiografia CT – denumită și scanare CT cardiacă cu contrast, o alternativă neinvazivă la angiografia coronariană tradițională, bazată pe cateter

Ambele teste oferă o vedere a inimii și arterelor, dar fiecare este comandată dintr-un motiv diferit.

„Un test pentru scorul de calciu este folosit pentru a evalua persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 și 70 de ani care prezintă un risc crescut de boli de inimă, fie pentru că sunt fumători, au colesterol ridicat, sunt supraponderali sau au o familie cu istoric de boli de inima”, explică dr. Dayah.

„O angiografie CT, pe de altă parte, este utilizată pentru persoanele care se confruntă cu dureri toracice inexplicabile, dar care prezintă un risc scăzut de boli de inimă și nu există încă suficiente dovezi pentru a justifica efectuarea unei proceduri de diagnosticare pe bază de cateter”.

Ce arată un test pentru scorul de calciu?

Un test pentru scorul de calciu ajută la vizualizarea acumulării de placă, depozite care conțin colesterol care vă pot înfunda arterele și pot încetini fluxul de sânge către inimă. Acest lucru poate crește riscul unei persoane de boli de inimă și, în cele din urmă, de atac de cord și accident vascular cerebral.

„Rezultatele ne arată dacă acumularea de placă tare este prezentă sau nu”, spune dr. Dayah. „Acest lucru ne ajută să determinăm riscul unei persoane de boli de inimă și, de asemenea, ne poate ajuta la evaluarea severității acesteia”.

Informații de genul acesta îl ajută pe cardiologul dumneavoastră să determine cât de agresiv trebuie să fie în prevenirea sau tratarea bolilor de inimă – de exemplu, dacă sunt suficiente modificări ale stilului de viață sau dacă sunt necesare medicamente pentru colesterol sau alte teste și tratamente?

Ce arată o angiografie CT?

În timpul unei angiografii CT, colorantul de contrast injectat IV este utilizat pentru a vizualiza arterele care alimentează inima cu sânge, arătând orice îngustare sau blocaje care ar putea exista.

„Este un instrument cu adevărat util pentru persoanele care au simptome de blocaj, dar au un risc scăzut de boli de inimă”, spune dr. Dayah. „Suntem îngrijorați, dar nu până la punctul în care suntem gata să comandăm încă un test mai invaziv”.

O angiografie CT negativă exclude îngrijorarea. Cu toate acestea, dacă se detectează un blocaj, poate fi necesară o a doua procedură numită angioplastie coronariană pentru a-l trata.

5. Angiografia coronariană
„O angiografie coronariană este standardul de aur pentru diagnosticarea unui blocaj într-o arteră care alimentează inima”, spune dr. Dayah. „Totuși, este un test invaziv, așa că trebuie să avem dovezi convingătoare că blocajul este probabil – fie că este un test de stres anormal, angiografia EKG sau CT, fie că simptomele persoanei sunt suficient de severe”.

Ce este angiografia?

Similar cu o angiografie CT, o angiografie tradițională folosește colorant de contrast și imagistica cu raze X pentru a ajuta la vizualizarea arterelor coronare. Ceea ce este diferit, totuși, este că colorantul este administrat folosind un cateter – un tub subțire și flexibil pe care un cardiolog intervențional îl trece prin arterele tale până la punctul specific de interes. Procedura se efectuează în ceea ce se numește un laborator de cateterism cardiac.

„Accesem artera coronară fie printr-o arteră din zona inghinală, fie, mai recent, prin încheietura mâinii”, explică dr. Dayah.

„Intrarea prin încheietura mâinii este de preferat, deoarece reduce timpul de recuperare și riscul de complicații. Odată ce cateterul este navigat în zona de îngrijorare, injectăm colorantul de contrast și suntem capabili să vizualizăm și să evaluăm artera”.

Deoarece este instalat un cateter, cardiologul intervențional poat urma și pașii următori dacă sunt necesari.

Ce arată o angiografie?

Prin această privire detaliată asupra arterelor inimii, o angiografie coronariană ajută la identificarea dacă acumularea plăcii a cauzat o îngustare a unei artere, un indiciu al bolii arterei coronariene. De asemenea, pot fi observate blocaje și se poate determina amploarea blocajului.

„Deoarece suntem deja acolo, putem, de asemenea, să punem stenturi pentru a deschide orice blocaje pe care le-am putea identifica”, adaugă dr. Dayah.

„Deci, o angiografie coronariană nu este doar un instrument de diagnosticare. Putem oferi tratament în acel moment, dacă este necesar”.

 

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel