Cât de periculoasă este rujeola la copii? Semne de alarmă ale bolii. Cum se diferenţiază de alte afecţiuni

Deoarece virusul care provoacă boala este endemic, se poate răspândi în majoritatea zonelor de pe glob chiar dacă acestea au eliminat boala din rândul populaţiei. Cele mai expuse sunt persoanele nevaccinate sau insuficient vaccinate, indiferent de vârstă.

OMS recomandă autorităţilor sanitare din fiecare ţară să implementeze măsurile de vaccinare pentru evitarea unei epidemii grave. Pentru a stopa răspândirea virusului se recomandă atingerea și menținerea pragului de acoperire vaccinală de 95% prin două doze de vaccin anti-rujeolă.

Rujeola este una dintre principalele cauze ale mortalităţii la copii cu vârste de până la 5 ani din toată lumea, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Potrivit specialiştilor, rujeola face parte din bolile copilăriei, dar un copil care a dezvoltat boala, în decurs de 10-12 ani poate să facă ceea ce se numeşte panencefalită sclerozantă subacută, o boală extrem de gravă.

Semne de alarmă ale bolii

Rujeola, sau pojarul (cum este cunoscut în limbaj popular) este o boală eruptivă contagioasă care afectează mai ales copiii, fiind provocată de un virus din genul Paramixovirusurilor.

Evoluţia rujeolei la majoritatea persoanelor care se îmbolnăvesc de această boală nu prezintă, în general, niciun pericol pentru viaţă şi se încheie cu vindecarea definitivă a acestora. Cu toate acestea, în unele cazuri, rujeola se poate dezvolta în forme mult mai agresive, poate provoca complicaţii destul de grave şi chiar conduce la moartea bolnavului.

Virusul se transmite în mod direct în cursul tusei sau strănutului unui subiect bolnav de rujeolă ( intra în orga­nism pe căile respiratorii sau prin ochi, conjunctivă). Boală este contagioasă în timpul perioadei de incubaţie (aproximativ 10 zile) cat si în timpul perioadei manifestarea (durată de 4 zile). Rujeolă nu survine decât în mod excepţional a doua oară, infecţia cu virus conferind o imunitate durabilă şi permanentă faţă de această boală.

Rujeola se declanşează brusc prin febră ridicată, inflamaţie a mucoasei foselor nazale (rinita) şi inflamaţia conjunctivei (conjunctivită) cu scur­gere (catar oculonazal) şi tuse. Faţa este buhăită, interiorul gurii este sediul unei erupţii mucoase (exantem) carac­teristic bolii şi denumit semnul lui Koplik (apariţia de puncte albicioase pe faţa internă a obrajilor).

Acestor semne le urmează o erupţie cutanată de macule roşii, care debutează pe faţă şi se întinde rapid la întregul corp. Maculele pot conflua în mari plăci roşii. Febra şi erupţia regresează în mai puţin de o săptămână, dar tuşea poate persista una până la două săptămâni.

Prevenţie şi complicaţii ale bolii

Complicaţiile frecvente ale rujeolei sunt suprainfecţiile respiratorii: rinita purulentă, laringita, faringita, otita sau bronşita. La bolnavii cu sistem imunitar slăbit poate surveni o pneumonie interstiţială – ori bronşită capilară – cu prognostic foarte sever.

Rar mai sunt posibile şi complicaţii neurologice (encefalită). În cazul unei femei gravide, rujeola poate provoca un avort în primul trimestru de sarcină, o naştere prematură în trimestru al doilea şi al treilea de sarcină şi constituie pe toată durata sarcinii un risc de malformaţii pentru făt.

Tratamentul bolii constă în medicamente pentru scăderea febrei, pentru combaterea tusei şi dezinfecţia căilor respiratorii şi a ochilor (antiseptice şi antibiotice).

Principala metodă de prevenţie constă în vaccinare (contraindicată în perioada de sarcină sau la per­soanele care sunt imunodeprimate). Vaccinul este în gene­ral injectat în asociere cu cele ale rubeolei şi oreionului (vaccin R.O.R.) şi este administrat după vârsta de un an.

În România, a existat o epidemie de rujeolă în perioada 2016-2019, când s-au înregistrat peste 18.000 de cazuri, soldate cu 64 de decese. Marea majoritate a îmbolnăvirilor s-au produs în cazul copiilor nevaccinați.

Conform Institutului Național de Sănătate publică, vaccinul antirujeolic a fost inclus în schema asigurată de stat începând cu anul 2005. O perioadă de timp, rata de vaccinare a fost de aproximativ 95%, însă, din 2010 aceasta a început să scadă. În 2019, procentul părinților care și-au vaccinat copiii cu prima doză din vaccinul antirujeolic a ajuns la 89,5, iar cu cea de-a doua doză, procentul a ajuns la 75,8%.